miercuri, 20 mai 2009

S-a STINS CANDELA de decenii aprinsa

Incerc sa sintetizez, autentica poveste dar, mi-e tare greu. Sunt
bulversat.Nu ma pot hotara,ce las si ce anunt.Poate-i mai bine sa spun ca, fostul coleg de scoala, sateanul , militarul radiotelegrafist Popa P. Octavian, a sfarsit ca un EROU. Inecat la inundatiile din 1970, in zona Bistrita Nasaud. Era singur la
parinti. Cu 3 ani in urma, cu prilejul scrierii unei monografi locale, emotionat , am mers la mormantul sau ... am facut poze
si m-am deplasat la casa parinteasca. Parintii, inca aveau vie,
desi trecusera 36 de ani de la tragedie, amintirea sa. Invitat in casa, pe unul din pereti, dinjos de tabloul sau, imbracat in sergent major, lumina o candela. Statea mereu aprinsa, de
36 de ani. Biata mama ! A plans, iarasi, cand m-a vazut.
- Plang ! Ca nu ma pot abtine. Desi stiu, ca la noapte iar o sa ma certe. Asa-mi zice, ori de cate ori plang : - Nu mai plange mama! Stai linistita ! Lasa-ma ! A trecut multa vreme, de atunci.
Cand am plecat am promis parintilor, ca voi scrie despre patania lui Octavian. M-am tinut de cuvant si-n vara, anului
2006, in pg. 6 a OPINIEI din Buzau, am pubicat cu titlul :
De 36 de ani, candela-i aprinsa. De asemeni, poza lui Octavian
de pe" tabloul sau se afla si-n monografie.
De atunci, lumina de la candela, a mai licarit, pana cu ceva vreme-n urma, aproape la 39 de ani. De acum s-a STINS.
Parintii, au plecat odata. Au plecat in acelasi timp. Au plecat la baiat.
{ATENTIE ! pe : Salut prieten{i}e, a aparut faza a III a CLASAMENTULUI COMENTARIILOR}

10 comentarii:

  1. Inevitabil gandul m-a dus catre Gabriel, elevul despre care vorbeam in postarile mele din aceasta luna. Nu exista durere mai mare ca aceasta. Pe curand!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da ! Nu am vrut sa aprind o durere, doar ca inevitabilele ... amintirile ori cum ar fi ele.
    Trebuiesc pastrate.
    Va astept cu placere d. Geanina.

    RăspundețiȘtergere
  3. Candele se aprind, candele se sting si se aprind altele, candle aprinse vor exista mereu. Durerea prinsa in lumina lor va licari mereu. Caci asa e viata :si bucurie si durere!
    Este nedrept ca o mama sa-si ingroape copilul, pentru toti, un erou, pentru ea, baiatul ei!
    Acum , ei, cine-i aprinde o candela? Ea nu a fost decit o MAMA !

    RăspundețiȘtergere
  4. Valerio Albisetti ,in cartea "Drumul vietii ",spunea:"Capacitatea de a suferi inseamna,pentru mine,a sti sa ramai in suferinta pentru a-i cauta intelesul.Sa ramai in ea atata cat e necesar pentru a stii cine esti cu adevarat...sa stii sa suferi inseamna,asadar ,sa stii sa ramai in suferinta pentru a stii sa iesi din ea..." Eu ii impartasesc gandurile si cred ca aceasta MAMA a stiut sa dea viata SUFERINTEI prin iubirea ei nesfarsita,a stiut sa-si pastreze fiul viu prin acea candela aprinsa neincetat...sunt sigura ca in cer, o stea care straluceste zi si noapte,poarta numele acestei MAME minunate...Dumnezeu sa o aseze in Lumina Sa eterna...

    RăspundețiȘtergere
  5. Mult Dramatic in Povestire. Dureros intradevär, dar inevitabil.
    Ce ma imprsionat deosebit este Faptul cä Parintii lui tot restul vietii lor au tinut Amintirea la Copilul lor proaspätä. Atita Iubire...
    Normal este asa cä Timpul lecuieste Durerile ( se zice asa) da in Cazul acesta se vede cä Timpul a intesivat durerea Pärintilor numai.
    Sau dus , si le doresc sä se odihneascä Sufletele lor aläturi de Fiul.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mihaela Petrescu.
    Da!Aveti dreptate,viata-i bucurie si durere.De aceea cred ca, trebuie sa devenim, mai buni si mai uniti.
    Multu8mesc! Si va doresc, numai bine.

    RăspundețiȘtergere
  7. mmary,
    Interesant!"A da viata suferintei, prin iubire
    nesfarsita" sau "A stiut sa-si pastreze fiul viu, prin candela aprinsa".
    Cuvinte de mangaiere, cuvinte extraordinare, cuvinte care te misca.
    Felicitari! Va doresc numai bine.

    RăspundețiȘtergere
  8. Jacob,
    Cu siguranta, puterea de-a tine "amintirea proaspata", a demonstrat iubire.Iar faptul ca au inversat normalitatea, asa cum precizati, aici nu ca, timpul sa lecuiasca durerile.
    Multumesc! Numai de bine.

    RăspundețiȘtergere
  9. Va multumesc pentru mesaj. Cu ocazia aceasta, va anunt ca, am comentat ceva pe blogul dv.,
    dar nu mai pot intra. Toate incercarile-s respinse !

    RăspundețiȘtergere