luni, 12 august 2019

Apreciez omenia și detest șmecheria

Valurile vieții m-au dus prin senin, prin furtuni, prin câmpii, pe dealuri,prin păduri, prin munți, m-au urcat și m-au coborât dar, niciodată oriunde m-am aflat nu m-am despărțit de omenie. Altfel spus, cu omenia am pășit nopți și zile, nori și ceață, zâmbete și lacrimi, dar și speranțe. Omenia a însemnat cel mai înalt ideal. Omenia m-a învățat să respect trecutul, să mă preocupe prezentul muncind azi pentru mâine.Cu omenia am reușit să cercetez, în limita posibilităților, arborele ginealogic. Am crezut și cred că numai așa îi poate sta bine unui demn urmaș al unui bunic erou în Primul Război Mondial, căruia îi port numele. Am crezut și mai cred că numai așa pot să-l respect pe tatăl meu, medaliat în cel de al Doilea Război Mondial.
De brațe cu omenia m-am aflat chiar și înainte de așa zisa Revoluție, pe când lucram la „Fabrica de neamuri”, unde șmecheria era în floare. Aici unde, cu voie sau fără voie, a trebuit să schimb multe locuri de muncă pe care mulți le jinduiau.Nu am căutat niciodată pile, cunoștințe și relații. Nu am avut și nici nu am idei de turmă.
De brațe cu omenia am fost chiar și-n vremea când eram arbitru de fotbal. Printre prietenii cei mai buni în arbitraj mi-a fost fluierul „Gold cup” și arbitram acolo unde eram stabilit de comisia de delegări.
De brațe cu omenia am fost și sunt și în cadrul întrunirilor scriitoricești. Întotdeauna am considerat și consider că un adevărat scriitor trebuie să întrunească, pe lângă talent, moralitate, iubire. Dacă un scriitor întrunește cel puțin aceste 3 criterii poate pactiza cu Dumnezeu. Acolo unde un scriitor se poate bucura doar de talent și, restul cârcoteală, poate pactiza cu Satana rămânându-i doar satisfacția că Dumnezeu poate chema în audiență și pe... Satana!
De brațe cu omenia mă aflu de-o săptămână într-o Stațiune Balneoclimaterică. Aici, lume multă, destul de colorată în concepte despre lume și viață, cu preocupări înspre proceduri. Stațiunea are în componența ei personal valoros. Personal care face destule eforturi de-a bloc o serie de șmecheri, să nu le zic oameni fără bun simț, Pentru a creia o necesară ordine, personalul a făcut și programări pe minute și ore și, chiar, cabinete precum 4, 5, 6...12, au reușit. Personal precum la cabinetele: 4, 6, 12 și cel de la Baie, sunt de mare calitate. Numai că nu toată pădurea-i verde. La cabinetul 3, au năvălit șmecherii și, probabil a prins asistenta nepregătită. Deși procedura este importantă pentru mine, m-am simțit și mă simt nevoit s-o abandonez numai să nu asist la astfel de nesimțiri creiate de așa zișii șmecheri. 

vineri, 31 mai 2019

CRONICA LITERARĂ de Gheorghe POSTELNICU


USCÂND O LACRIMĂ, nr. 58 – 61 şi 62 – 65, oferă, pe lângă materiale grele: „Mitul Edenului în universul poetic al sec. XX” (Al.Fl. Ţene), „Jurnal de călătorie” (Roxelana Radu), „Fotografiile şi portretele familiei Eminescu” (Al.Fl. Ţene), „Omul potrivit la locul potrivit”, „Darul îngerilor” (Gina Agapie), „Creativitate românească fără limită de vârstă” (Elena Căpăţînă), informaţii despre apariţii editoriale, ştiri proaspete din activitate Filialei, versuri de Cornel Diaconu, Mihaela Socol, Sandu Chiva, Gh. Onea, Veroni Mihăilă, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, Luminiţa Zaharia (frumoase poezii!). Cele două exmeplare ale insolitei publicaţii le-am primit pe 25 mai, în satul Ursoaia, aflat la 10 km de domiciliul nostru, acolo unde explozivul Dumitru K. Negoiţă, sprijinit de familie, de prieteni şi de membrii Filialei, a organizat o serbare populară prilejuită de sfinţirea casei părinteşti, slujbă urmată de o salbă de aniversări. Străvechea locuinţă va fi sediul cultural pentru comunitate. O activitate bogată, generoasă, în care iubitorii de cultură s-au cunoscut între ei, în care natura i-a răsfăţat pe toţi. O zi culturală festivă pentru care îl felicităm pe tenacele amfitrion. Cu acest prilej am primit numeroase cărţi, având ca autori pe membrii Filialei, lucrări pe care promitem să le citim cu răbdare şi să le comentăm în numărul viitor al Întrezăririlor. Prin ceea ce face, DKN este unic pe Valea Buzăului, de la Verneşti la Siriu.

Un stil simplu, un mod de adresare direct, fără emfază, sunt trăsături care o duc pe Aneta Dumitru („CUTIA SPERANŢELOR, 2019) în proximitatea prozei. Domnia sa este bazată, înainte de toate, pe o îndemânare nativă de povestitor, apoi pe experienţa sa de viaţă şi a altora, presa scrisă şi cea virtuală fiind doldora de întâmplări adevărate sau inventate. În absenţa unei conştiinţe estetice se consolidează, pagină cu pagină, o  manieră narativă care stimulează bunăvoinţa cititorului cu gust facil. Cartea aduce în dezbatere o temă vizibilă, evidentă, absolută: triumful Binelui social şi moral, şi o temă involuntară: rolul pozitiv al banilor. Cele două teme se dezvoltă în cultul valorilor unui prezent moral, patriarhal şi creştin, care se acomodează neîncetat şi fără piedici cu noul într-o lume aflată într-o stare permanentă de fericire individuală şi colectivă. Banii, româneşti şi americani, provoacă evenimentul minor, capriciul şi fantezia, o stare artificială şi paradisiacă, evenimentele dramatice aparţinând trecutului. Eroii, nişte exponenţi ai Binelui, sunt tipuri tradiţional-moderne care trăiesc experienţe energetice explozive. Protagonistul Gabriel, „vestitorul cel bun”, precum Sfântul Arhanghel omonim, orfan crescut la casa de copii, găseşte pe o stradă din Buzău o cutie cu dolari. Povăţuit de Silueta Albă din vis (Îngerul păzitor), o duce distinatarului care, ca în filmele indiene, se dovedeşte a fi tatăl său natural, singur, infirm, bogat, devenit creştin activ, cu un alt fiu, Gabriel, înghiţit de uriaşa Americă. Ceea ce obstrucţionează lectura sunt explicaţiile didactice despre noţiuni precum apă vie, unde electromagnetice, energie, deschiderea şi închiderea cerului, cordon de lumină, Axis Mundi, benzi de frecvenţă. Gabriel din ţară, ajutat de sfaturile binefăcătorului şi de banii fără număr ai acestuia se maturizează zi de zi. Nimic nu poate tulbura drumul spre fericire al unor creştini imaculaţi, deznodământ specific jurnalismului sezonier, melodramatic şi utopic.
Poiana Luanei, Munţii Buzăului (Poarta lui Dumnezeu), zona de interes turistic Nucu – Fişici în care eroii cărţii vor construi un centru de sănătate deservit de orfani integraţi social, pentru a beneficia de foloasele apei vii, a cerului azuriu şi al polului energetic existent aici, includ povestirea în producţia contemporană de kitsch.
Ramificarea subiectului în linii epice coerente, menţinerea emoţiei la un nivel constant, folosirea corectă, din punct de vedere sintactic şi morfologic, a limbii române, montajul agreabil de dialoguri, alternarea realitate – miraculos servesc efortul lăudabil al unei debutante pe care o aşteptăm să confirme aprecierile noastre. Folosirea numelor unor persoane, locuri şi localităţi reale nu aduc un plus de interes şi veridicitate, altfel spus, nu duce detaliul mărunt la o semnificaţie generală.

Elena CĂPĂŢÎNĂ: „Sunt un punct…şi vreau să fac politică!”, 2019. Eseu filozofic, evazionist-alegoric, cu frazare ermetică, aspirând să prezinte imaginea omului modern, bântuit de politică şi pasiuni. Paginile substanţiale sunt centrate pe filozofia gândului şi a puterii. Prin observaţiile de detaliu şi prin forţa meditaţiei, textele sunt remarcabile. Ele oferă cititorului avizat un intelectualism travestit, mai vizibil în capitolul „Politica unui cronicar”, în care cronicile de întâmpinare sunt, de fapt, microeseuri, exerciţii de admiraţie şi căldură, minuscule bijuterii preţioase.

marți, 14 mai 2019

Despre...Dincolo, în Nemurire

    Cu unele din cele 7 arte, cu teatrul în suflet, scriitorul George Vlaicu a adunat cu talent actoricesc multe personaje din viața reală generând pe fond jurnalistic și o poveste de iubire. Un fel de iubire între două personalități dintr-un grup de intelectuali. Cum iubirea înseamnă și o esență a vieții, autorul volumului  ,,Dincolo, în Nemurire”,editura ,,Astralis” București 2019, ne prezintă pe George, un scriitor și jurnalist care pe baza unui reportaj intră direct într-un dialog cu Doina, primăriță dintr-o localitate ,,Târgul Dorului”. O fată parcă ,,venită din Țara viselor”.
  Dacă la început Jurnalistului și scriitorului George Grigorescu  localitatea ,,Târgul Dorului”, n-a însemnat  arsenalul pozitiv, încet, încet ochii, comportamentul și glasul primăriței  au însemnat vii preocupări. Lăsând povestea romanului în seama cititorilor am descoperiri și numele a doi prieteni comuni cu ai autorului, Silvan G. Escu și George Șt. Savu, semn că George Vlaicu este, pe lângă actor, scriitor, jurnalist , și un incurabil domn al prieteniei, considerației. Este un om de viță nobilă, un om între oameni, să parafrazez pe un mare prozator român.
  George Vlaicu este un cărturar al detaliilor culegând mireasmă din esența lucrurilor, faptelor, dialogurilor.  Privitor la aplecarea înspre sexul frumos, a dorit, a știut și a reușit să dea glas binelui și a drumului înspre studiu pași exersați cu mintea și sufletul înspre frumos!
      Dumitru K Negoiță (LSR)

luni, 29 aprilie 2019

A apărut revista buzoiană ,,USCÂND O LACRIMĂ” cu nr. 62-65

Cu o mare întârziere datorată unor condiții nu tocmai benefice, a apărut numerele 62-65 a publicației  buzoiene ,,USCÂND O LACRIMĂ”, revistă cultural-istorică, turism, tradiții care din 2017 găzduiește Asociația Liga Scriitorilor filiala Buzău.
Iată, pe scurt din cuprinsul acesteia.

* Un Afiș care invită scriitori, pasionați ai celor 7 arte, oameni iubitori de cultură la Sărbătoarea din 25 mai 2019 de la Ursoaia.
* Fotografiile și portretele familiei Eminescu (Eminovici), autor, Al  Florin  Țene

POEZII:

* RONDEL DE APRILIE, autor Florin Grigoriu (SSR)
* FONDUL CLASEI; EU SCRIU GÎNDURI; POEZIA PARAFRAZĂ LA TOT, autor Luminița Zaharia.
* ROMINA, autor Mihai Aurelian.
* MĂ UITAI PE CER, autor Veroni Mihăilă.
* ÎNCHINARE; OCHI CA AI TĂI, autor Lucius Ianovici.
* POEZIA MEA..., autor Sandu Chiva.
* D ALE LUI PETRICĂ, autor Petre Rotaru-Colți.

SCRIITORUL MARIN IFRIM A PLECAT LA...CER!

* DOLIU ÎN CULTURA BUZOIANĂ, autor Dumitru K Negoiță
* LA CAPĂTUL LIFTULUI, autor Marin Moscu.(USR)
* AM APRINS PENTRU TINE IUBIREA, autor Ioana Voicilă Dobre.
* ȘI DUPĂ CE..., autor Dumitru Dănăilă.
* CENACLUL PRIN CORESPONTENȚĂ ,,PRIETENIA”, autor Girel Barbu.
* ȘI A TRECUT ÎNMORMÂNTAREA, autor Mihaela Roxana Boboc.

PROZĂ

* O existență creștină exemplară pentru secolul al XVII lea-Preotul Lăudat, autor Gheorghe Postelnicu (USR)
* PUNCT DE VEDERE LA VEDERE: Un scriitor simpatic: Dumitru K Negoiță, autor, Ion Machidon (USR).
* Sfânta Vineri, autor Roxelana Radu.

DIN ACTIVITĂȚILE ASOCIAȚIEI LIGA SCRIITORILOR FILIALA BUZĂU

* Aspecte de la Sărbătoarea din 08 decembrie 2018... d la Buzău.
* Aspecte de la Sărbătoarea din 13 decembrie 2018 de la București
* Omul potrivit la locul potrivit, autor Gina Agapie (LSR)
* Apariții editoriale
* Pe 09 ianuarie 2019 ,,Poarta amintirilor”
* Pe 22 februarie 2019, s-a pus bazele înființării  unei Antologii.
* Pe 20 februarie și-n martie 2019, s-a promovat la TV Camplus la ,,Clubul Artelor”, Filiala Buzău a  Ligii noastre.
* Creativitatea românească fără limită de vârstă, autor Elena Căpățână (LSR)
* Hora fructelor. Carte cu 29 de autori, de Gina Agapie (LSR)
* A fost o seară regală!, autor Roxana Mihaela Constantinescu.

ÎNTÂLNIREA SUB EGIDA LSR, FILIALA BUZĂU DE LA FUNDAȚIA SFÂNTUL SAVA

* ÎN MEMORIAM: MARIN IFRIM, autor Gheorghe Oncioiu

PROZĂ

* Ilustrată cu o Formație Culturală din comuna Lopătari, satul Lunci
* BABA DOCHIA, autor Gheorghe Șeitan.
* Darul îngerilor. Oameni minunați care mi-au schimbat viața, autor Gina Agapie (LSR)

*POEM DE DRAGOSTE, autor Dumitru Istrate Rușețeanu.
* SUNT EXPERT ÎN FERICIRE, autor Sandu Chiva

* BUNĂ DIMINEAȚA TUTUROR, autor Roxelana Radu

* AMINTIRI DIN OPINIA:

Dumitru Mihai:,,Îmi dă poftă de carte/ speranța-n divinitate”, autor Marin Ifrim (USR)

* COLABORATORII NOȘTRI

*APARIȚII EDITORIALE:






joi, 21 martie 2019

Întâlnirea sub egida LSR, Filiala Buzău de la Fundația Sfântul Sava

Marți, 19 martie 2019, la Fundația Sf. Sava a avut loc o întâlnire literară organizată de LSR, Filiala Buzău, având ca temă:
Contribuția scriitorului Marin Ifrim la promovarea Filialei Buzău a Ligii Scriitorilor.
Astăzi, de ziua poeților, cum nu se putea mai bine, încercăm să aducem interesaților de anumite segmente ale Literaturii buzoiene o scurtă informație despre această Manifestație și, totodată prolificului scriitor amintit, fost membru USR și membru de onoare LSR, care și prin generozitatea sa am reușit să fim cunoscuți, iar noi, componenții acestei filiale, să răspundem cu stimă, respect și cum pot gândi oamenii educați și cu morală creștină să răspundă la bine cu bine, mulțumindu-i pentru tot ce a făcut pe plan literar  Buzăului, majorității scriitorilor prin cronicile sale. Mulțumindu-i pentru disponibilitatea sa, mulțumindu-i pentru generozitatea sa, mulțumindu-i pentru lecțiile de viață redate într-o formă elevată, ținând mintea trează cititorului, așa cum ne-au fost prezentate în volumul ,,În sângele ploii”.
Mulțumim încă odată celor prezenți și, dacă ne așteptam la o prezență mult mai numeroasă, parafrazând un clasic în viață la noi se întâmplă des ca ,,una să se promită și alta să fumeze”.
Trecând peste, la această întâlnire s-au prezentat o serie de dovezi literar-jurnalistice, în mare parte de la ziarul buzoian ,,OPINIA”, o publicație îndrăgită de scriitor care împreună cu un alt membru al USR, Dumitru Ion Dincă, au creat ani în șir cea mai de succes rubrică literară (Literatura de la pagina a 6 a).
Printre documentele literar-jurnalistice prin care Marin Ifrim a promovat Liga Scriitorilor Filiala Buzău, stau mărturie:
1 ,,Liga Scriitorilor Români face istorie” ( OPINIA, miercuri, 16 noiembrie 2016)
2. ,,Liga Scriitorilor din România are filială și la Buzău” ( OPINIA, luni, 14 noiembrie 2016).
3. ,,Filiala Buzău a Ligii Scriitorilor are (și) revistă” (OPINIA, luni, 28 august 2017).
4. În OPINIA din 6 decembrie 2017, în pagina de Cultură, jurnalistul C. Ionescu , prezintă articolul : ,,Membrii Asocciației Liga Scriitorilor sărbătoresc un an de existență a filialei buzoiene” .
În acest articol stă mărturie și o ilustrată de la Lansarea cărții scriitorului ,,În sângele ploii”. 
Mulțumim încă odată prezenților, mulțumim gazdei noastre pr. prof. dr. Mihail Milea, care ne-a onorat cu prezența. Tot cu această ocazie colegul nostru dr. Gheorghe Oncioiu a venit cu un articol:
În memoriam MARIN IFRIM, articol ce va fi publicat integral în revista ,, Uscând o lacrimă”.