luni, 14 octombrie 2019

Un 13 octombrie cu 2 sărbători spectacol la Buzău


     Haina toamnei din duminica lui 13 octombrie a fost în totalitate îmbrăcată de razele strălucitoare ale soarelui, mângâiate de o ușoară adiere a unui vânt care parcă ne aducea din adâncuri o stare de liniște. Pe bolta albastră a cerului pâlcuri neânsemnate de nori nu-și puteau uni forțele și, căutau care de care unirea înspre alte orizonturi. Într-o astfel de ambianță când distinsa toamnă a acestei zile concura cu cele mai frumoase zile ale altor anotimpuri, m-am deplasat pe Bulevardul „Nicolae Bălcescu” din Buzău la prima dintre aceste Sărbători. Parada de toamnă a „Retromobil” Buzău. Ca mărunt colecționar și iubitor al istoriei României, m-am bucurat să văd o parte din autoturismele și alte autovehicole ale vremii care fie au circulat prin țara noastră, fie unii pasionați le-au achiziționat. Am privit, m-am delectat, m-am bucurat.
  Cinste lor, cinste colecționarilor!
Cu aceste cuvinte-n gând am plecat încercând să memorez imaginile când, un telefon de la Elena, mă atenționează de Sărbătoarea din apropiere. Sărbătoarea binecunoscutei Asociații „ASCIOR” din sala de la Muzeul Județean, „Amfiteatru„ a Centrului Cultural Județean. O Asociație care cuprinde multe filiale atât în granițele actuale ale României, dar, și pe unele teritorii pe care cândva România le-a deținut. O Asociație mult și frumos implicată în educația tinerilor, înspre educația Creștin Ortodoxă, înspre Cultură, înspre bunul simț, înspre Cultul muncii. Cu alte cuvinte, o astfel de Asociație seamănă bucurii și, amfitrionul principal, preocupatul de zi cu zi, este o mai veche cunoștință din anul 2013, de la Asociația și Fundația „Origini carpatice”, unde, printre membrii fondatori ne aflăm. Dar nu numai de aici ne cunoaștem ci și de la Antologia revistei „Uscând o lacrimă”, volum numit „Bucurii”, unde și domnia sa Nicolae Mușat se află, că despre preocupările minunatelor acțiuni ale domniei sale este vorba. Și...totuși...Nu ne putem opri. Cu doi ani în urmă, pe un timp ploios, Domnia sa cu Distinsa Doamnă Radu Roxelana, semnatarul cu Distinsa Doamnă Elena Căpățînă, am generat o prietenie între ASCIOR și Liga Scriitorilor - Filiala Buzău.
Așadar, ori de câte ori timpul permite voi veni cu drag la Evenimente care vizează promovarea credinței și culturii. Revenind la telefonul primit de la Elena, am pornit-o înspre cea de a II a Sărbătoare a lui 13 octombrie 2019, Sărbătoarea ASCIOR. Pentru că desfășurarea Evenimentului ASCIOR, trecuse de început, să nu deranjez, m-am așezat discret pe una din băncile libere din sală. Aici, mulți iubitori ai bunei credințe veniți din toate colțurile României de azi și de ieri,  și-au exprimat, în mare măsură bucuriile și entuziasmul, chiar și-n final când au încins o horă a bucuriei, o horă a UNIRII prin credință și cultură. Conectat la astfel de fapte am ascultat, am aplaudat, am zâmbit, m-am bucurat. Cu toată discreția mea, de ochii ageri ai Președintelui ASCIOR, ori de ai Directorului ASCIOR, nu am putut fi ocolit. Chemat să spun câteva cuvinte pe scurt, am ales ceva comun. Un fel de rezistență față de preocupările mai marilor care conduc Societatea. O TRĂINICIE A României înseamnă iubirea de țară, de tradiții, de cultură. Să nu trăim doar să criticăm. Dacă cei îndreptățiți să facă lucruri importante pentru țară și nu fac, HAI, hai să facem noi... Grație acestor iubitori de România, Grație Marelui Inimos Nicolae Mușat, am primit: O MEDALIE. Am primit-o cu emoție. Gândindu-mă la telefon, am și spus:
 - N-o merit, dar, m-am gândit la Elena, care mi-a telefonat și, atunci m-am îndreptat înspre Marele Inimos, care era cu MEDALIA în mână. Am primit-o cu bucurie, obligându-mă și, gândindu-mă că, de nu mi-ar fi dat Elena telefon n-aș fi fost prezent la această ilustră Sărbătoare.
Așadar, când am ajuns acasă am spus:
-         De la Manifestația la care m-ai atenționat am primit o MEDALIE, te rog s-o  primești că tu o meriți și, o să-ți aducă bucurii că este o Medalie Creștin Ortodoxă.                                                                                    Dumitru K Negoiță (LSR)