vineri, 17 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



Trandafir Sâmpetru
, prozatorul, editorul
călătorind pe drumuri literare
în întreaga lume!

Poetul, prozatorul și editorul Trandafir Sâmpetru, s-a născut la 19 aprilie 1962, în comuna Jirlău, județul Brăila. După Școala gimnazială și liceu, a fost funcționar la Direcția Publică Făurei. A fost redactor la revista „Ecran Magazin”. A trecut la „Monitorul de Brăila”, subredacția Făurei.
A frecventat Cenaclul din Buzău „Al Sahia”, de la Casa de Cultură a Sindicatelor.. A colaborat cu publicația de la Madrid „Un român în lume”.
Primul volum publicat „Suflete înghețate” în anul 1999 și de atunci până astăzi, an de an a scos câte un volum chiar și două.
A fost membru al Cenclului „Dorada”, un iubitor și prieten al scriitorilor buzoieni încă din vremea Cenaclului „Al Sahia”.
Vorbeam de prietenia cu scriitorii buzoieni. În 20 decembrie 2008, la Făurei, în cadrul Căminului Cultural Orășenesc,în fața unei audiențe de circa 500 de spectatori, un grup de scriitori buzoieni, și-au exprimat opiniile privind volumul „Faliment Sentimental”, un volum reușit, un volum bine primit de spectatorii din sală. Un volum bine primit de critica literară.
După ce poetul, prozatorul și editorul Trandafir Sâmpetru, trece și pe la Liga Scriitorilor, se ocupă cu „Grai Românesc”, de unde s-a lansat într-o inteligentă Asociație numită la început „Uniunea Scriitorilor Mondiali”, atrăgând tineri scriitori atât din România cât și din Întreaga Europă. Primind o serie de Diplome și Premii din întreaga lume.
Amintirile și mărturiile noastre, datează de dinainte de 2007. De atunci ne-am întâlnit fie în Buzău, la Cenaclul „Dorada”, la Făurei, la București, la Ursoaia, la diferite întruniri literare, la  un pahar cu…suc! La călătorii cu trenul, atrăgând călătorii în discuții despre literatură. Altfel spus, amintirile noastre întotdeauna s-au desfășurat într-o notă de zâmbete, veselie, bucurie.  De-ar fi să le exemplificăm pe toate ne-ar trebui multe, multe pagini, pe care sunt sigur că le vom mai înmulți. Poezia sa, cu mult, mult aplomb sentimental, fiind des atrasă de fetele frumoase și studioase!


joi, 16 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



GEORGE VLAICU
Scriitorul, jurnalistul și actorul
Doctor în Drept

Scriitorul, jurnalistul și actorul George Vlaicu, s-a născut la 2 august 1953, în satul Remuș, județul Giurgiu. A absolvit liceul „Ion Maiorescu” Giurgiu și Facultatea de Drept a Universității București. După care îmbracă roba de procuror militar. A promovat până la gradul de locotenent-colonel și a ajuns director-adjunct și-apoi Șef de Protocol în Procuratura României. Din anul 1991, este avocat în Baroul București.
În anul 1999, a obținut titlul de Doctor în Drept.
Pe plan literar, încă din anul 1972, sub îndrumarea scriitorului Emil Taliaru, împreună cu alți colegi devine fondator al Cenaclului „George Coșbuc”, din Remuș. Cenaclu ce funcționează și astăzi pe lângă Căminul Cultural.
A debutat literar în revista „Școala noastră”, a liceului Ion Maiorescu” din Giurgiu, cu poezia „Sînt”și povestirea „Zâmbetul dimineții”.
 În perioada Facultății a participat la diferite „Concursuri de creație literară”, cu poezie și proză scurtă, unde a obținut „Diplome de merit”.
Scriitorul și actorul George Vlaicu, a făcut parte din primul colectiv redacțional al revistei „Călătorie sprâncenată”, publicație de divertisment.
Primul volum publicat s-a numit „Ridicol și durere”1996, care ne prezintă povestiri și teatru. De atunci, la anumite intervale, scrie și tot scrie cărți pline de conținut și valoare.
Sciitorul, jurnalistul și actorul George Vlaicu este evidențiat în „O istorie a literaturii române”, volumul V, anul 2000, autor Ion Rotaru.  De asemeni, figurează și în „Dicționarul personalităților giurgiuvene”.
Amintirile și mărturiile privitoare la această personalitate, de care am fost și voi rămâne mereu onorat, pentru care mă aplec. Am să încep cu bucuria  de-a avea această personalitate însoțită de actrița Elena Silvia Săracu, la Sărbătoarea Ligii Scriitorilor, filiala Buzău, în Sala „Amfiteatru”, a Centrului Județean de Cultură și Artă”, prezentându-ne o superbă piesă de Teatru „Teo și scara”, dar și recitări de un înalt profesionalism.
Scriitorul George Vlaicu, este actor la Teatrul NOSTRUM, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști.
Ca redactor al volumului monografic „Orizontul din Deal” 2018, am fost onorați, de prezența scriitorului, jurnalistului și actorului George Vlaicu, însoțit de scriitor Camelia Pantazi Tudor, directorul Editurii „Astralis”, poetul Silvan G. Escu și actrița Marilena Caraghiaur, la lansarea volumului amintit, la Sediul Fundației „Sf. Sava” de la Buzău. Și aici, actorul George Vlaicu împreună cu actrița Marilena Caraghiaur, ne-au prezentat un moment teatral, interpretându-ne scenetele „Afurisita”, de Marilena Caraghiaur și „Leliță Săftiță”, de Anton Pann, în regia semnată de Domnica Iosu și George Vlaicu. Dar amintirile încărcate de bucurii nu s-au oprit aici, Domnia Sa,  a scris cronici privitoare la volumele „Ziceri”,  „Orizontul din Deal”, „Gânduri vindicate”, „Buzău și casa de la Ursoaia”.  Este unul dintre colaboratorii importanți la revista „Uscând o lacrimă”.
Pentru totul, permiteți-mi să vă mulțumesc și să vă mărturisesc de onoarea și bucuriile care mă năpădesc privitor la prietenia cu Dumneavoastră.


miercuri, 15 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



OVIDIU CAMELIU PETRESCU

Poetul, prozatorul, îndrumător cultural
fost vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Poetul, prozatorul, îndrumătorul cultural Ovidiu Cameliu Petresccu, s-a născut la 11 februarie 1953, în Mizil, județul Prahova. După absolvirea liceului „Mihai Eminescu” din Buzău, s-a înscris la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o în anul 1977. De asemeni, tot în cadrul Universității București, a absolvit și Facultatea de Drept, în anul 1985.
Debutează în revista „Năzuințe”, a liceului „Mihai Eminescu” Buzău, în anul 1970. Publică versuri în „Foaia literară”, a Cenaclului Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău, aflat printre întemeiatorii acestei publicații.
A publicat în ziarele „Senator”, și „Observator buzoian”.
A publicat eseuri politice „Parlamentarii și frizerii”, în anul 1998, „Politica, între fascinație și repulsie, în dialog cu Călin Ghețu”, în anul 2005, „Ulise orb”, volum de poezii, în anul 2017.
A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților (2000 – 2004). A fost Președinte al Delegației României la Adunarea Parlamentară NATO.
A fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit în grad de cavaler.
În anul 2002, împreună cu câțiva scriitori, înființează la Buzău, Asociația culturală „Renașterea buzoiană”, care editează „Almanahul buzoian” și-a editat peste 100 volume de carte.

Privitor la amintirile și mărturiile cu acest Om de cultură și Demnitar al Statului român, Ovidiu Cameliu Petrescu, sincer îi mulțumesc pentru Premiul „Cartea anului” 2016, oferit pentru volumul „Monumentul de la Ursoaia!”.               CAMELIU PETRESCU
OVIDIU Poetul, prozatorul, îndrumător cultural
fost vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Poetul, prozatorul, îndrumătorul cultural Ovidiu Cameliu Petresccu, s-a născut la 11 februarie 1953, în Mizil, județul Prahova. După absolvirea liceului „Mihai Eminescu” din Buzău, s-a înscris la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o în anul 1977. De asemeni, tot în cadrul Universității București, a absolvit și Facultatea de Drept, în anul 1985.
Debutează în revista „Năzuințe”, a liceului „Mihai Eminescu” Buzău, în anul 1970. Publică versuri în „Foaia literară”, a Cenaclului Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău, aflat printre întemeiatorii acestei publicații.
A publicat în ziarele „Senator”, și „Observator buzoian”.
A publicat eseuri politice „Parlamentarii și frizerii”, în anul 1998, „Politica, între fascinație și repulsie, în dialog cu Călin Ghețu”, în anul 2005, „Ulise orb”, volum de poezii, în anul 2017.
A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților (2000 – 2004). A fost Președinte al Delegației României la Adunarea Parlamentară NATO.
A fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit în grad de cavaler.
În anul 2002, împreună cu câțiva scriitori, înființează la Buzău, Asociația culturală „Renașterea buzoiană”, care editează „Almanahul buzoian” și-a editat peste 100 volume de carte.
Privitor la amintirile și mărturiile cu acest Om de cultură și Demnitar al Statului român, Ovidiu Cameliu Petrescu, sincer îi mulțumesc pentru Premiul „Cartea anului” 2016, oferit pentru volumul „Monumentul de la Ursoaia!”.

marți, 14 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți


ALEXANDRU FLORIN ȚENE
Scriitorul, jurnalistul, criticul literar
Membru al Academiei Americano- Română

 Scriitorul, jurnalistul, criticul literar Al. Florin Ţene, s-a născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 13 iunie 1942. A absolvit Liceul Teoretic în anul 1960, în oraşul Drăgăşani. Urmează cursurile de 2 ani ale Şcoali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din Bucureşti. Apoi, Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie.
 După absolvirea facultăţii lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureş. Se reântoarce la Drăgășani unde devine redactor al Staţiei de Radioficare Drăgăşani, și difuzează reportaje şi lucrări literare ale scriitorilor drăgăşeneni, vâlceni… printre care: Virgil Mazilescu, Titina Nica Ţene, Ion Lazăr, Costea Marinoiu, George Ţărnea, Lucian Avramescu, și mulți alții.
 În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I.Mihăescu” care funcţionează şi astăzi. Printre Cenacliștii din vremea sa, printre alții, îi putem aminti pe. Fostul prim ministru Radu Vasile, un fost procurer în Drăgășani Nicolae Cochinescu, poetul Virgil Mazilescu.
În perioada 1970-1971, este redactor la ziarul de şantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe şantierul hidro-energetic de la Voineasa.
 Ajuns la Cluj, din  anul 2004, a înființat Cenaclul „Vasile Sav”. A fondat și revista „Agora literară”.
 Debutează cu poezie în 1959 în revista „Tribuna”, când era elev în clasa XI-a.
Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, Bucureşti.
Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză.
Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.
În 1997 primeşte o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înfiinţat „Liga Scriitorilor din România”, devenind preşedintele executiv al acestei organizaţii, cu filiale în România și-n străinătate.
Este cel mai prolific scriitor. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada. Președintele Național al Ligii Scriitorilor.
Din anul 2011 este membru al Academiei Americană Română (A.R.A ).
În anul 2011 a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldişi “, din Arad. Liga Scriitorilor Români îi acordă în anul 2012 Medalia „VIRTUTEA LITERARĂ “.
În ianuarie 2012 Universitatea “Alexandru Ioan Cuza “,Facultatea de Filologie şi Fundaţia “Vasile Pogor“ din Iaşi îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internaţional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Acestea-s doar o parte din meritele acestui Mare Cărturar.
Privitor la amintirile și mărturiile  Academicianului, Al Florin Țene,printree altele, aș începe cu aprobareaa și îndemnul de-a aduce Liga Scriitorilor și pe harta Buzăului. Sărbătoare de neuitat din 30 noiembrie 2017, de la Cluj, inclusiv cea din „Sala Armelor”, a Cenaclului Ligii Scriitorilor. Prefața de care am avut onoarea la volumul de memorialistică intitulat „Buzău și casa din Ursoaia”. Dar, și Diploma VIRTUTEA LITERARĂ, pe care am așezat-o la cele mai de preț Diplome. Pentru aceasta, Distinse Domnule Președinte, mă aplec în fața Dvs. Mulțumindu-vă din tot sufletul.


luni, 13 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți


CONSTANTIN TONI DÂRȚU
Scriitorul medaliat cu Aur de
Institute Biografichal SUA

Scriitorul și jurnalistul Constantin Toni Dârțu, de specialitate inginer în managementul feroviar. În vremea când CFR, funcționa rentabil, inginerul C. T. Dârțu, a ajuns până la poziția de Director General în Ministerul Transporturilor. Paralel cu această funcție sau în perioada cât a fost profesor, s-a ocupat și cu publicarea de poezii în anul 1970, în „revista de filozofie” . A colaborat și cu revista „Urzica”, publicație condusă de Rodica Toth. De asemeni a creat probleme de matematică în revista deținută de „Căile ferate”. A studiat pictura generând o proprie viziune.
Privitor la literatura de azi, volumele autorului Constantin Toni Dârțu, sunt adevărate dicționare numite „Personalități române și faptele lor”, peste 60 de volume biografice, format A4, cu peste 500 de pagini fiecare. Aceste Dicționare au fost declarate „Patrimoniu Național”. Dicționarele au fost dezbătute în presă, la radio, în televiziuni, în țară și în 16 țări din lume.
Autorul Dicționarelor, așa cum le-a numit și regretatul Adrian Păunescu, a primit  Medalia de Aur de la Institute Biographical American. Diploma de Recunoștință de la B. O. R. De asemeeni, Universitatea din New Mexico SUA, l-a desemnat membru al acesteia.
Constantin Toni Dârțu, a fost Președintle Filialei Iași al Ligii Sciitorilor. Directorul revistei „Moldova literară”.
Amintirile și mărturiile Domniei Sale, m-au onorat, mulțumindu-I și pe această cale. Dicționarele „Personalități române și faptele lor” nr.49  și 53, în care am fost inclus. Asemni „invitațiile de onoare”, cărora le-am dat curs, la „Turnul de cristal”. „Prima clădire din România cu perete cortină dublă”, de la București, aparținând: Search Corporation LDT România, președinte Michael M. Stanciu. Manifestarea având loc în ziua de 9 decembrie 2011, orele 15:00. Când s-au lansat volumele: 45, 46, 47, 48. La Iernut, județul Mureș, la „Cercul Astra Iernut” și „Club dialog XXI”, vineri 17 augustt 2012, orele 17:00. Aici s-au lansat volumele: 49, 50, 51, 52. De asemeni, am avut onoarea de-a fi invitat iarăși la București, de data aceasta la „Biblioteca Metropolitană”, în 28 noiembrie 2012, orele 15:30, aici, s-au lansat volumele: 50, 51, 52, și 53. Îi urăm personalității de excepție autorul Dicționarelor de Patrimoniu, sănătate, viață lungă, impliniri și, ploi de bucurii

duminică, 12 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



MARIANA VICKY VÂRTOSU
Un promotor literar și scriitor
de toată isprava

Scriitoarea și criticul literar, Mariana Vicky Vârtosu, s-a născut, ne spune Domnia Sa, într-o capricioasă primăvară a anului 1953, la Focșani. Studiile elementare și liceul le-au absolvit la Focșani, iar la București, Facultatea de Psihologie.
Debutul literar, a avut loc în urma unui concurs, lucrarea sa fiind așezată în paginile unei reviste școlare.
Activitatea literară, începe odată cu proza scurtă și și câteva poezii, prezentate de revista gălățeană „Pax Aur mundi”, condusă de Mircea Ionescu, în anul 1990, devenind cu timpul o scriitoare prolifică.
Paralel cu propria activitate literară, participă activ la fondarea unor reviste, precum „Oglinda literară”, alături de scriitorul Gheorghe A. Neagu, președintele Asociației Culturale „Duiliu Zamfirescu”. De asemeni, devine membru fondator al Cenaclului „Duiliu Zamfirescu”.
Scriitoarea Mariana Vicky Vârtosu, este Președinta Ligii Scriitorilor, Filiala Vrancea, prezentând un mare apetit, an de an, în coordonarea de Antologii, a colegilor din această Filială. Este o scriitoare cu un caracter ales, totdeauna dispusă să-și promoveze membrii, datorită talentului său de critic literar.
Sunt atât de multe amintiri încărcate de mărturii privitoare la scriitoarea cu un caracter ales, în fața căreia mă înclin,  încât n-o să reușesc să le încadrez pe toate în aceste pagini. Așadar, am să încep cu cele 5 antologii la care am participat în perioada când activam ca membru în Liga Scriitorilor, Filiala Vrancea, prima dintre aceste antologii numindu-se „Concert pentru șapte scriitori și o antologie”,  prefațată de scriitorul Gheorghe A. Neagu.  M-am bucurat până la lacrimi de caracterizarea făcută de coordonatoare. Și tot așa până la a  5 a antologie. Dar amintirile, mărturiile, bucuriile au continuat, distinsa scriitoare și coordonatoare a fost alături și la volumele „Pasiuni din amintiri”, „Despre adâncuri și prezent”,  Antologia „Bucurii” și „Monumentul de la Ursoaia”, pe fiecare dintre volumele amintite prefațîndu-le. De asemeni scriitoarea Mariana Vicky Vârtosu, a colaborat o bună bucată de vreme și la revista „Uscând o lacrimă”. Desigur ar mai fi de adăugat și premiile primite și multe altele, pentru toate îi mulțumesc!


sâmbătă, 11 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți


MARIA MONALISA PLESEA
Un profesor buzoian la școala 
Europeană de la Luxemburg


Maria Monalisa Pleșea, s-a 
născut  la 21 februarie 1976, în Buzău. După absolvirea Școlii normale „Spiru C. Haret”, a continuat cu Facultatea de Filologie, devenind profesor de limba română și limba franceză.
 A ocupat de mai multe ori funcția de Inspector școlar de limba română, din cadrul Inspectoratului Județean Buzău. Este fondatoarea Centrului Cultural Francofon Buzău, „singurul Centru Cultural de Francofonie din Europa Centrală și de est”.
România și Buzăul se pot mândri ca un profesor român din Buzău să predea la o Școală Europeană din Luxemburg.
Privitor la volumele publicate, putem remarca o serie de lucrări Didactice și pedagogice, precum . Limba și literaturaa română. Teză cu subiect unic. Clasa a VIII a, 2009 ( lucrare scrisă în colaborare). Dar și lucrarea: Orthofrancais (Texte în limba franceză, (în colaborare)…
Trecând la amintirile și mărturiile, privitoare la Domnia Sa, față de care mă aplec, înseamnă onoarea pe care am avut-o de-a fi lector de carte la volumul „Poemul celor șapte”(o viață…un om…o antologie). Dar, bucuria mare a însemnat ziua de 15 iulie 2010, când la „Festivalul Artelor de la Bisoca”, odată cu lansarea volumului amintit, împreună cu regretatul scriitor Bucur Chiriac, cel care a lansat volumul „Clopotele Athosului”, profesoara Maria Monalisa Plesea, fiind și Inspector de limba română în cadrul Inspectoratului județean, moderatorul acestei întruniri, cu peste 200 de elevi, aflați în acest Campus. Atunci, am primit și Diploma „Ambasador al limbii române”.
Așa cum a rostit și Distinsa moderatoare a fost o „Seară bisoceană” fantastica, meritul fiind și al Domniei sale.


vineri, 10 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



AUREL ANGHEL
Scriitorul încărcat de
coșulețe cu jucării
pentru copii.

Scriitorul Aurel Anghel, s-a născut la 23 iunie 1938, în comuna Cocora, județul Ialomița. După absolvirea cursurilor primare în zona natală, a continuat la Buzău cursurile Liceului Pedagogic. Iar, după absolvirea Facultății de Filologie, este repartizat la Liceul B. P. Hașdeu, unde, vreme de zeci de ani a predat limba rusă.
Privitor la activitatea literară, scriitorul Anghel Aurel, a reușit să devină un scriitor prolific, prezentând și un mare apetit înspre bucuria copiilor, realizând o serie de volume adresate copiilor. Desigur, că scriitorul nu s-a oprit numai aici, s-a ocupat de „Întemeierea textului”, un volum de eseuri dedicate regretatului scriitor buzoian Gheorghe Iova. Alte lucrări prezintă zona nașterii, zona Cocora, precum „Întoarcerea cocorului”, dar, cu ocazia vizitei în China, la fetița Domniei Sale, a scris „Chinezul de lângă mine”. Ori printre multe volume precum „Pârnod”, a scris și cronici literare, una dintre acestea numindu-se „Zăbava cititului”., editura Editgraph Buzău 2015.
Este membru al Ligii Scriitorilor din România. Un scriitor cu suflet bland, iubitor și încărcat de coșulețe cu jucării pentru copii.
Amintirile cu profesorul și scriitorul Aurel Anghel, reprezintă câteva mărturii literare, pentru care mă aplec încărcat de respect pentru Domnia sa. Amintiri care mă onorează și, am să încep cu acea cronică, pe care a trimis-o direct la „Viața Buzăului”, o adevărată critică literară privind volumul „Mănăstirea din comuna pierdută”. Însă domnul profesor nu s-a oprit doar la ziarul „Viața Buzăului”, a mai trimis lucrare și la revista „Renașterea Culturală”, serie nouă, condusă de poeta Nicoleta Gâlmeanu.. De asemeni, m-a onorat și includerea acestei cronici în volumul de critică literară numit „Zăbava cititului”.


joi, 9 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



SAVA BOGASIU (MIHAIL MILEA)
Samariteanul care a primit Trofeul 
„Zece pentru România”

Scriitorul, PC părinte , Directorul Fundației „Sf. Sava”, s-a născut la 23 aprilie 1958, în satul Câmpeni, comuna Amaru, județul Buzău. Este doctor în Teologie și, pe lângă activitățile bisericești încărcate de credință, de evlavie, a construit Catedrala Municipală, alte Biserici, Cămine de bătrâni, Campusuri și Școli de vară…
Se ocupă și cu jurnalismul și de publicarea a zeci și zeci de cărți, dar, și de reviste. Întotdeauna îndemnând omenirea de-a fi mai bună, de a se întoarce cu fața înspre Dumnezeu, de-a fi mai preocupată de cultul muncii. Nu din întâmplare i s-a spus „Samariteanul buzoian”, este un roman precum un înger! Este membru titular al  Uniunii Scriitorilor și membru de onoare al Ligii Scriitorilor.
Mihail Milea, un cărturar exceptional, iubitor de România și Basarabia, pentru astfel de merite este „Cetățean de Onoare al Orașului Soroca și, prin Decret presidential „Cetățean de Onoare” al Republicii Moldova. Dar, și în România se bucură de felul cum este răsplătit, așa cum ne spuneDomnia Sa: „Mare este Dumnezeu”, este „Cetățean de Onoare” al Orașului Buzău. Este ”Omul anului 2010”, iar, în anul 2011, a primit Trofeul „Zece pentru România”, laudațio actorul Florin Piersic.
Mă simt deosebit de  onorat de minunatele amintiri, ele fiind atît de multe și atît de mult încărcate în bucurii încât, de multe ori îmi pun întrebarea:
 - Doamne, Doamne, oare le merit?
Dessigur, pentru că aceasta-i regula acestei lucrări, să putem depăna mărturii, amintiri care rămân, am să încep cu „Binecuvântarea”, primită la volumul „Mănăstirea din comuna pierdută”, editura „Omega” 2007, o altă „Binecuvântare”,  pe care am primit-o la volumul „Uscând o lacrimă”, editura „Teocora” 2009. Alte amintiri, alte bucurii au  existat la invitația primită la Campusul de la Bisoca, unde am lansat volumul „Poemul celor șapte (O viață…un om…o antologie), editura „Omega” 2010, alături de scriitorul și Diplomatul Bucur Chiriac, cel care a lansat volumul „Clopotele Athosului”, cărți premiate cu Diploma de „Ambasadori ai limbii române”. O mare bucurie, o frumoasă amintire a fost și la sfârșitul lui octombrie 2014, la lansarea volumului „Un samaritean deosebit”, autor prof. Ion Cojocaru. Lansare ce a avut loc la Soroca în Republica Moldova. Amintiri pline de bucurii au fost și la Fundația „Sf. Sava”, în sala „Ceainărie”, în primăvara anului 2018, cu ocazia Lansării volumului „Orizontul din Deal”, editura „Astralis” 2018, cu oaspeți de la București, actorul și scriitorul George Vlaicu,  scriitoarea și editoarea Camelia Pantazi Tudor, poetul Silvan G. Escu, actrița Ana Caraghiaur, scriitorul și criticul literar Gheorghe Postelnicu, de la Pârscov, prof. Dumitru Mihai, de la Viperești scriitori buzoieni și alte personalități. Cîte amintiri, câte mărturii, câte bucurii mai sunt dacă ne gândim la ÎNCEPUTURILE REVISTEI „Uscând o lacrimă”, sfințirea „Monumentului de la Ursoaia” din 9 iunie 2015, ori la facilitățile de-a ne găzdui unele întruniri ale Filialei Ligii Scriitorilor.

miercuri, 8 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



STAN BREBENEL
Coordonator al UZPR, „Pamfil Șeicaru”

Jurnalistul, scriitorul și criticul literar Stan Brebenel, s-a născut la 19 noiembrie 1952, în comuna Mircea Vodă, județul Brăila. A absolvit liceul militar din Câmpulung Moldovenesc și Școala militară de Ofițeri Activi  „Nicolae Balcescu” din Sibiu. A debutat cu poezie în Antologia „Dintre sute de catarge”, Editura Militară București, în anul 1983. A colaborat cu mai multe publicații din țară și din Buzău.
Jurnalistul și scriitorul Stan Brebenel, are o serie de volume publicate și unele dintre acestea, precum „Cronici de întâmpinare”, fiind o carte premiată cu „Diploma de excelență în cultură”, de revista „Renașterea culturală” și editura „Anastasia Ina”, dar, și primind din partea Editurii „Rafet”, diploma de „Excelență”.
Scriitorul Stan Brebenel, este coordonatorul Filialei Buzău „Pamfil Șeicaru”, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Acest fapt ne spune mult mai mult privind profesionalismul și seriozitatea acestui scriitor și journalist, decât sute de cuvinte.
 Ne-am întâlnit și-n ocazii mai puțin plăcute precum plecările la Cer ale regretaților scriitori Gheorghe Ene și Ion Stanciu, însă, au existat o serie de amintiri plăcute. Privitor la amintirile plăcute și neuitate, pentru care îmi exprim respectul  a însemnat prefața la volumul meu intitulat „Marea grădină”.  Dar, nu numai atât, această prefață a fost inclusă și-n volumul Domniei sale „Cronici de întâmpinare”, volum despre care s-a mai vorbit într-unele din frazele anterioare.
Cea mai mare, frumoasă și recentă amintire, a însemnat întâlnirea de la începutul acestui an  de la Casa de Cultură a Sindicatelor, când am fost luat în evidență ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Filiala „Pamfil Șeicaru” Buzău.

marți, 7 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți


ION ROȘIOU

Poetul, eseistul, prozatorul și criticul literar Ion Roșioru, s-a născul în 14 august 1944, în satul Grunj, din comuna Mânzălești, județul Buzău. După liceul din Beceni, frecventează și devine licențiat la Limbi Romanice, a Universității din București. După facultatee este repartizat ca professor de limba franceză la un liceu din Hârșova.
 Debutează  la 18 ani, cu versuri în ziarul „Viața Buzăului”. A tradus în limba română scriitori francezi precum: Paul Verlaine, Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Alfred de Musset…Dar, și scriitori români în limba franceză, precum: Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia…A colaborat la zeci de publicații românești dar, și la publicații din Germania, Croația, Franța… Are zeci de volume publicate, obținând încă din anul 1998, Premiul Uniiunii Scriitorilor, cu ocazia lansării volumului „Pur”, dar și-n anul 2003, a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor, cu ocazia prezentării volumului „Recviem pentru secolul meu”. De asemeni scriitorul Ion Roșioru, ori cum se mai semna Ion Gruz, este laureat al mai multor concursuri și festivaluri de poezie. Cu alte cuvinte scriitorul Ion Roșioru, este un Mare scriitor român care a trecut cu brio granițele Țării, ajungând în „Elita literaturii francofone”. Este membru cu vechi state în Uniunea Scriitorilor.
Amintirile cu acest important scriitor Ion Roșioru, datează din anul 2004, invitat de onoare la Buzău, de către, nimeni altul decât Marin Ifrim, cu prilejul unei Manifestări literare la Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău. După Manifestare. Marin Ifrim îmi spune:
-         Uite, ai ocazia ca prin dăruirea unei cărți domnului profesor Roșioru, să-ți promovezi volumul „Dincolo de lumină”.
Plin de emoții, plin de rușine, așa precum un om la început de drum cu 2 volume, mai mult tremurând îi ofer volumul amintit, fără să mă mai gândesc la altceva. Surpriza cea mare a fost în ianuarie 2005, când tot de la Marin Ifrim am aflat că un articol privind volumul „Dincolo de lumină”, cu titlul „Demers întru lumina memoriei”, se află în revista „LUCEAFĂRUL” de București.
Am alergat  pe la chioșcurile de presă întrebând de revista „Luceafărul”, și-ntr-un final am reușit să găsesc 2 exemplare și, ce bucurie, mare bucurie!
Vă spuneam că scriitorul Ion Roșioru, a ajuns în „Elita literaturii francofone”, prietenii, cititorii care-s curioși, le pot oferi revista „Uscând o lacrimă”, unde, pe prima pagină, se află articolul scris de Marin Ifrim, cu un titlu mare: „Scriitorul buzoian Ion Roșioru, în elita literaturii francofone”. Articol care se încheie: „Un veritabil clasic în viață, neânțeles și nerespectat atât cât ar trebui din cauza eternei noastre indiferențe față de valori în general”.

duminică, 5 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți



(azi, scriitorul CONSTANTIM MARAFET)


Poetul, prozatorul și editorul Constantin Marafet, s-a născut la 16 mai 1961, în comuna Buda, județul Buzău. După absolvirea  liceului industrial nr. 6 din Buzău, frecventează Școala de Artă, secția de Actorie, absolvind-o în anul 1980. Este absolvent al Academiei Online. Privitor la activitatea literară, a debutat cu poezie la 16 ani,  la „Viața Buzăului”, cu poezie. A condus  Cenaclurile: „Artur Enășescu”, „Al. Sihleanu”și „Doina”, toate-n Rm. Sărat. Fondator al mai multor ziare și reviste râmnicene.Are la active foarte multe volume publicate. Este membru al Uniunii Scriitorilor.
Director al editurii „Rafet”, nu este doar poet și prozator, este și un mare fan al culturii, un promotor  cultural, o mare valoare râmniceană și nu numai.
Constantin Marafet a fost primul editor al volumului meu de început „Pași nevăzuți”, volum redactat de Viorel Frâncu. Editorul și scriitorul Constantin Marafet, fiind prezent la lansarea acestui  volum, în Viperești, județul Buzău. Tot editorul Constantin Marafet, mi-a editat și tipărit volumul „Drumurile din vise”.
Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care le păstrez, iată, și cu această ocazie, reprezintă invitația, căreia i-am dat curs, cu ocazia lansării cărții scriitorului și editorului „Tăcere galbenă”, de la „Sala cu oglinzi” București, a Uniunii Scriitorilor, din 15 martie 2005. De la Rm. Sărat au fost prezenți alături de autor, citez din memorie, regretații vrânceni Dumitru Pricop și Ion Panait, de la Rm. Sărat, Vasile Ghinea, Nicolae și Valeria Tăicuțu, rude ale autorului. De la Buzău, regretatul Marin Ifrim, Dumitru Ion Dincă, Dima Ștefan, Nicolae Pogonaru, Mihai M. Macovei,  Dumitru.K Negoiță. De la București, Paula Romanescu, Florentin Popescu, regretații Gheorghe Iova și Gheorghe Istrate, scuze pentru cei prezenți pe care nu i-am cunoscut sau pe cei care i-am uitat.

vineri, 3 aprilie 2020

Amintiri cu scriitorii cunoscuți (azi, MIHAI M. MACOVEI)


Dragi prieteni, dragi scriitori, dragi foști colegi de fabrică și de serviciu, dragi foști colegi arbitrii fotbal,  dragi colegi de Cenacluri, dragi colegi de la Liga Scriitorilor,  dragi colegi de la Cenaclul celor 7 Arte „Ștefan Bârsănescu”, dragi cititori, dragi admiratori, în momentele acestea grele, de stat în casă pentru a învinge pandemia, vin în întâmpinarea Dvs. cu o bucurie, ca o curiozitate, privind respectul meu, față de scriitorii pe care i-am cunoscut. Voi începe cu primul poet pe care l-am cunoscut încă din tinerețe:
MIHAI M. MACOVEI

S-a născut în comuna Suharău, județul Botoșani. A debutat cu poezie în liceul din Dărăbani, la revista „Hiperion”. Din anul 1972, se stabilește la Buzău, și-n perioada anilor 1975 – 1989, frecventează cenaclul „Orizont” și „Alexandru Sahia”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău.
Vorbeam de respectele mele adresate scriitorilor cunoscuți. Începutul meu nu-i de azi de ieri. Volumul „Despre adâncuri și prezent (dialoguri și lumina de la Cernica) vă poate sta mărturie. Acolo veți găsi  anul în care ne-am întâlnit, lucrând în aceeași Fabrică, numită după anul 1989, GEROM S.A., corespondența noastră din armată. Veți mai întâlni o cronică privitoare la volumul lui MMM, „După ochiul trecerii”. Privitor la această cronică, printre altele spuneam:
-        -  Când cerul, spune poetul Mihai M. Macovei, se pătase de lumină, simțea cum veșnicia dansa cu roadele câmpului trăind din bucuriile toamnei, nelăsând singur surâsul luminii. Dar când deasupra lumii, cerul era un zâmbet, poetul visa să prindă păsările intergalactice cu vis pământean, gândindu-și nașterea precum o mare uimire a lumii...”.
Desigur, prietenul Mihai M. Macovei, trăiește și-n volumul de memorialistică, intitulat „Buzău și casa din Ursoaia”, la pagina 70, în articolul intitulat „Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, în vremea anilor 2001, când am fost prezentat scriitorului, regretatului Marin Ifrim.
Dincolo de prietenie, realitatea-i că Mihai M. Macovei, este un autentic poet, venit de la Suharău, de acolo de unde se așează harta-n cui, din apropierea Marelui Eminescu. Mihai M. Macovei putea să devină membru al Uniunii Scriitorilor, încă din vremea regretatului scriitor Dumitru Pricop, care i-a și spus: -Dă-mi dosarul că eu ți-l duc! Oricum, Mihai, rămâne un poet unic, plin de chintesențe literare!
Păstrez o serie de amintiri frumoase, fie cartea poștală din vremea milităriei, fie momentul sărbătoriri la Casa de Cultură a Sindicatelor, ziua de 9 februarie 2002. 9 februarie 1951, fiind data nașterii  poetului. Mai recent, surpriza făcută de poet, venind la Sărbătoarea din 25 iunie 2019, cu ocazia transformării casei părintești din Ursoaia în Casă de Cultură, a fost și va rămâne - O frumoasă amintire..
                            Dumitru k negoiță (LSR) și (UZPR)