duminică, 4 octombrie 2009

Protest I

Vezi caciula aceasta, ce crezi, e a mea? Ma cunosc cu toti salcamii de cand port in gusa oful: ce se intampla-n tara mea nu-i de bine,viata-i care pe care, e un adevar ca painea.
Gradinile noastre plang dupa ramurile rupte de infulecatori. Si noi caram vreascurile, fiindca nu-i poate da nimeni afara din pantaloni! In oglinzi doar portrete inlacrimate. Oricat ne-am preface, nu putem ignora clocotul ca e rascoala in suflet. Dar cine-si mai permite sa se sacrifice pentru a face fericit pe cineva? Fagaduiala se dezvolta-ntruna. Singura sansa de-a supravietui ramane protestul. Si. ah ce trece vremea! In zadar traim zile portocalii sau trandafirii, cand ai sufletul necuprins de vre-o bucurie, ratacesti degeaba sub soare.
{va urma}