
Ziua în care l-am cunoscut pe Creatorul din
Bucureşti şi Băneasa, rămâne o zi cu semnificaţii majore, în sensul că, cine nu
ştie ce se serbează pe 15 ianuarie? Aşadar, într-o zi cu soare a lui 15
ianuarie 2014, ne-am întâlnit lângă mormântul Marelui Mihai Eminescu, la
Cimitirul Bellu.
Domnia sa, Creatorul din Bucureşti şi
Băneasa, poetul, editorul, jurnalistul, maestrul Ion Machidon, cu „Clipe de bucurie”, proaspete, aburind în urma
tiparului, Eu, arzând de nerăbdarea de-a intra în posesia antologiei „Clipe de
bucurie”.
De atunci: În clipe de bucurie ne întâlnim la
manifestările literare/în clipe de bucurie ascultăm/în clipe de bucurie aplaudăm/în
clipe de bucurie ne luăm la revedere/în clipe de bucurie ne citim/în clipe de
bucurie ne ascultăm la telefon.
La precedenta întâlnire-spectacol, de la
Muzeul George Bacovia, din cadrul Cenaclului „Amurg Sentimental”, coordonată de
maestrul Ion Machidon, unde s-a respirat muzică aleasă, expoziţie aleasă de
pictură şi literatură tot de această ţinută, am primit volumul „Scriitori pe care i-am cunoscut”. O
carte pe care am citit-o în tren, de la Bucureşti la Buzău. O
carte care cântă şi încântă ca o
privighetoare cu trilurile ei, într-o veselie. O carte uriaşă, o carte care
dăruieşte şi înalţă. O carte a celui care a învăţat toate lecţiile privind
aprecierea. Numai învăţând a aprecia vom putea fi, la rândul nostru apreciaţi.
Iată cum o
defineşte maestru Ion Machidon: “O carte pentru sufletul meu”.
Scriitorii pe care i-am cunoscut sunt “comori vii, care au contribuit într-un
fel sau altul la prospeţimea limbii literare române, prin creaţiile lor şi fiecare a avut partea sa de
contribuţie la afirmarea mea în, lumea literară. Tuturor le aduc prinosul meu
de recunoştinţă…”. Maestrul, ne mai precizează
că drumul domniei sale în literatură, se datorează celor trei mari
scriitori: Ovidiu Genaru, George Bălăiţă şi Octavian Voicu, cei care-n urmă cu
42 de ani, i-au deschis paginile revistei
“ATENEU”.
Volumul maestrului Ion Machidon “Scriitori pe care i-am cunoscut”, este structurat în 3 părţi:
·
Partea întâi cuprinde scriitori din
perioada anilor 1974 – 1989.
Numărul acestora,
fiind destul de mare, am să încerc nominalizarea şi cuvintele maestrului în
faţa fiecăruia: Sergiu Adam “Poetul
care mi-a dat o mână de ajutor într-un moment greu din viaţa mea”; Constantin Atomii “Poetul miliţian”; Dan Anghelescu “Director de casă de
cultură”; Gabriel Bacovia “Unicul moştenitor al scriitorilor Agatha şi George
Bacovia”; Eugen Barbu “Scriitorul cu
suflet de borangic şi condei de lună nouă”; Constanţa Buzea “Poeta cuvântului pe deplin liric”; Emil Căţan “Poetul preţuit pentru
sfaturile sale în materie de poezie”; George
Chirilă “Poetul care m-a vizitat la gazdă, în Volunari”; Andrei Ciurunga “Poetul care a girat
pentru mine să intru în USR”; Ion
Crânguleanu “Poetul căruia îi plăcea să se laude”; Dan David “Poetul premature plecat la stele”; Radu Călin Delaputna “Poet aviator”; Laurenţiu Fulga “Scriitorul care a refuzat politicos să-mi de-a o
foaie de drum”; Ovidiu Genaru
“Poetul care mi-a purtat noroc”; Valeriu
Gorunescu “Scriitorul dăruit literaturii întru condeiul său cu peniţă de aur”;
Grigore Hagiu “Poetul care m-a
încurajat să devin luceferist”; Ion
Gheorghe “Poetul ziditor de limbă română din cuvinte alese”; Viniciu Gafiţa “Scriitorul care m-a
persiflat”; Nicolae Georgescu “Criticul literar cu abilităţi special pentru
creaţia lui Mihai Eminescu”; Ion Horea
“Poetul care n-a acceptat vulgaritatea în poezia sa”: Cezar Ivănescu “Poetul care a miruit pe mulţi scriitori care,
ulterior, au devenit membrii USR”; Ion
Iuga “Poetul care m-a primit cu prietenie în biroul lui de la
Cinematograful Capitol din Bucureşti”; Ana
Lungu “O poetă romantic deosebită”; Elena
Matasă “Scriitoarea căreia doream să-I iau un interviu”; Petru Marinescu “Poetul împlinirii
visului meu”; Florin Mugur “Rezervat
în opiniile sale critice”; Dragomir
Magdin “Gazetarul tobă de carte”; Mihai
Nicolae “Poet de stripe bacoviană”; Viorica
Nania “Cronicarul de la revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu”; George Pituţ “Poetul care-I iubea pe
poeţi”; Sorin Preda “Scriitor cu
obârşii în Moromeţii”; Ion Predoşanu
“Ziaristul de la Comerţul Socialist”; Ion
Văduva Poenaru “Scriitorul care m-a preţuit fără să-mi fi spus vreodată”; Ioanid Romanescu “Poetul care m-a fascinate
cu metafora versurilor sale”; Al. Raicu
“Scriitorul de la România literară”; Octav
Sargeţiu “Poetul basarabean cu şarmul său de mare recitator din lirica sa”;
Gheorghe Sacmari “Un modest
preşedinte de cenaclu”; Corneliu Sturzu
“Un scriitor de care trebuie să ne aducem aminte”; Nichita Stănescu “Poetul pe care l-am vizitat o singură dată la
domiciliul său din Piaţa Amzei”; Mariana
Sărăţeanu “O poetă uitată pe nedrept”; Mircea
Sântimbreanu “Scriitorul care nu m-a uitat”; Ion C. Ştefan “Poetul simpatizat de scriitorul Valeriu Gorunescu”; Corneliu Vadim Tudor “Poetul care mi-a
prilejuit intrarea la Săptămânalui Eugen Barbu”; Laurenţiu Ulici “Criticul celmai popular înainte de 1989”; Octavian Voicu “Mentorul meu”; Lucian Valea “Scriitorul care m-a
premiat”; Zamfir Vasiliu “Un poet
uitat la marginea timpului”.
·
Partea a
II a. Scriitori din perioada postdecembristă
Ioan V.
Maftei-Buhăieşti “Scriitorul care nu m-a dezamăgit"; Daniel Pralea-Blaga “Poetul muzician şi oglinda sa magică de cer cu
ţurţuri de bemoli pe margini”; Ilie
Barbu “Poetul patosului fibrei pământului strămoşesc”; Ion Mazilu Crângaşu “Poetul care înlesnea prietenii literare”; Eugen Cojocaru “Scriitorul capricios pe
care nu puteai ţine mânie”; Octavia
Crăciun “Muzicianul eseist”; Maria
Dobrin “Romanciera propriei construcţii sufleteşti”; Ileana Ghelase “Doctor în chimie, dar şi poet”; Mihai Valentin Gheorghiu “Un răsfăţat al rondelului”; Paula Isac “Scriitoarea cu har
aparte”; Nicolae Ionescu “Scriitorul
lacrimilor ochilor fără lumină”; Toma
Istrati “Un poet patriot de toată cinstea pentru Neam şi Ţară”; Mihai Istudor “Poetul-profesor de
istorie”; Gheorghe Iordache “Poetul
săvârşit din această lume fără săaibă vreun volum publicat”; Liviu Lup “Un poet din Colentina
veacului trecut”; Cleopatra Luca
“Scriitoarea frumosului uman ca ideal artistic în care se intervede un destin
literar luminos”; Roxana Munteanu “Poeta visului scăldat în roua dimineţii”; George Militaru “Poetul zbuciumat până
la ultima lacrimă”; Dumitru K Negoiţă
“Scriitorul vorbelor bune”; Ştefan Neagu
“Scriitorul din Potlogii-Dâmboviţei”; Grigore
Olaru “Vechi cenaclist şi mare iubitor de folclor şi tradiţii româneşti”; Vasile Oneaţă “Poetul fermier”; Iulia Toma-Pârvu “Scriitoarea care
suferă pentru amânarea Întregirii Neamului Românesc”; Dunia Pălăngeanu “Poeta scrisorilor
provincial cu miros de plămadă de pâine de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a
Braşovului”; Viorica Popescu
“Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace şi
armonie stelară”; Mircea Pătraşcu
“Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeişi
legănări de trestii galbene”; Constantin
Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de
salcâm, poezii cu sevă neaoş românească”; Ana
Luiza Toma “Poeta tristeţelor ascunse”; Florin Anghel Vedeanu “Cenaclistul de mai încoace”;
·
Partea a
III a. Alţi oameni, alte pasiuni
Celia Albulescu “O
animatoare de cultură de excepţie”; Fănică
Bărăscu “Consilierul din comuna Băneasa-Giurgiu”; Gabriela Dancu “Directoare de centru cultural”; Liliana Grigorescu “Bibliotecarul potrivit la locul potrivit”; Ecaterina Mihai “Pictoriţa naturii în
continuă mişcare”; Ion Viorel Rotaru
“Un primar care a învins întunericul”.
Cartea se încheie cu date biografice ale poetului,
prozatorului, dramaturgului, cronicarului literar, publicistului şi editorului Ion Machidon.
Oooo …Doamne, ce
bucurii ne aduci, ce bucurii ne dai în lumea noastră nu prea roz. O...Doamne,
ne arăţi de fiecare dată că mai sunt oameni, oameni. Dacă-i dai “bună ziua”, o ia drept comoară
şi-o aprinde şi pe ceaţă şi pe lună. Orice frimitură de bucurie o face să
strălucească în toate inimile curate. Acesta-i … creatorul…Creatorul din
Bucureşti şi de la Băneasa.
Dumitru K Negoiţă (LSR)