sâmbătă, 23 mai 2009

POTECILE VISURILOR MELE

Pe una din potecile visurilor mele, am incercat sa aduc sclipirea "paradisului" pierdut in Oceanul de Dincolo. Aratandu-mi-se-n vise ceea ce mi-a refuzat realitatea, cativa oameni au putut dinamiza dezvoltarea societatii ce se vrea civilizata. Incarcata de ralism, dinamizarea exclude pretentia unei singure generatii de-a se CREDE doar ea CAPABILA de forma cea mai adevarata. Fie ea si tineretea, nu poate sa se multumeasca doar ca-i speranta fara sa ia in seama unde-si are radacinile.Odata cu topirea visurilor,interiorul mi-a fost strapuns, generandu-mi cateva amintiri, ele dandu-mi perspectiva ca nu vor pleca odata cu mine in Oceanul de Dincolo.De fiecare data cand mi-am ascultat inima, m-a indemnat spre ceva deasupra modestei mele existente ... cu ani, un impuls m-a apropiat ... de
atunci ... caut sa sterg din praful ce s-a asezat peste ani. Uneori confuz, alteori senin, inlauntrul meu ceva incepe sa licare.Licarul acesta imi reda doua portiuni de drumuri. O portiune strabatuta iar la capatul ei, o alta ce trebuie s-o strabat.Segmentele acestea, privite cu ochiul mintii, m-au emotionat.Dupa ce am strabatut unele desisuri,m-au intampinat urmele unor persoane luminate, inveselindu-ma.
De aici, coborand pe-o scarita, am ajuns la vremurile pe care le traim la intensitatea lor. Asa cum sunt ele si in urma... alegerilor.
De-a lungul perimetrului acestui volum, am asezat intamplari adevarate, alaturi de oameni adevarati. Unii chiar de unde-mi am ... obarsia.

{Din cuvantul inainte a cartii: Drumurile din vise ... pe care-o va primi, unul dintre premiantii CONCURSULUI COMENTARIILOR}

{pe Salut Prieten{i}e : Sa nu ucidem NAIVITATEA}