Vezi căciula aceasta
ce crezi, e a mea?
mă cunosc cu toţi salcâmii de când port în guşă oful
ce se-ntâmplă-n ţara mea nu-i de bine
viaţa-i care pe care
e un adevăr ca pâinea
grădinile noastre plâng după ramurile rupte de înfulecători
noi cărăm vreascurile că
nu-i poate da nimeni afară din pantaloni!
în oglinzi doar portrete lăcrimate
oricât ne-am preface
nu putem ignora clocotul
e răscoală-n suflet.
Cine-şi permite să se sacrifice
pentru a face fericit pe cineva?
făgăduiala se dezvoltă-ntruna
singura şansă de-a supravieţui rămâne protestul
- ce trece vremea!
în zadar trăim zile
trandafirii
portocalii
când ai sufletul necuprins de vreo bucurie
rătăceşti degeaba sub soare.
Doamne ce gânduri murdare are viaţa
noi, ce facem?
de ce nu le curăţăm?
ca un cetăţean care şi-a plătit mereu datoriile
înalţ chemări
împotriva suferinţelor
pentru mila unei fiinţe faţă de ceailaltă
nu mă mai întrebaţi
- de ce-i amară?
de ce-i amară viaţa mea
sunt întrebări de-a floarea-soarelui
încă şi încă se vor înmulţi
ca-n smocuri mărăcinii
într-o ţară cu de toate
nici cerul şi nici pământul nu ne mai iartă!
şi păsările s-au înbolnăvit de atâta otravă
doar pentru că nu cei curaţi introduc busuiocul în căldăruşe
privesc fix
pe nesăturate
la leşiatice nădejdi
m-aş cufunda într-o adâncă visare
ca trezindu-ne
rând pe rând
să simţim o altfel de libertate
ca o arcadă a...armoniei!
"Doamne ce gânduri murdare are viaţa
RăspundețiȘtergerenoi, ce facem?
de ce nu le curăţăm?
ca un cetăţean care şi-a plătit mereu datoriile
înalţ chemări
împotriva suferinţelor
pentru mila unei fiinţe faţă de ceailaltă
nu mă mai întrebaţi
- de ce-i amară?"
Poem retoric, amar ca pelinul, dar cu o evidentă frumuseţe interioară. Şi o sinceritate dezarmantă. Şi eu, recunosc, "m-aş cufunda într-o adâncă visare", domnule Negoiţă, de fiecare dată. Trezirea la realitate este, însă, dureroasă. În fiecare zi...
Cu respect...
Cristian Lisandru
RăspundețiȘtergereVă mulţumesc şi de această dată pentru constatarea, fixarea şi evidenţierea unor părticele din această postare.
Primiţi urări de bine şi odată cu acestea, bucuriile din casa dvs. să nu se termine niciodată.
Am citit şi cu ochii şi cu sufletul.Trist şi adevărat.Mă regăsesc printre rândurile dv.stră:
RăspundețiȘtergerenu mă mai întrebaţi
- de ce-i amară?
de ce-i amară viaţa mea
sunt întrebări de-a floarea-soarelui
încă şi încă se vor înmulţi
ca-n smocuri mărăcinii
Gândurile mele bune!
Elena-Marin-Alexe
RăspundețiȘtergereMă bucur de mai multe ori de (re)venirea dvs., odată pentru regăsirea printre aceste rânduri, de două ori pentru că şi dvs. sunteţi şi-o optimistă ca şi mine... Cred că au venit şi pe la dvs. ploile, dar cu toate acestea, vă urez tot ploi dar, ploi cu bucurii şi-o seară minunată la Vrancea.