Revista buzoiană "Uscând o lacrimă" în drum spre Bucureşti, Băneasa, Cluj...Roman"

Publicaţia "Uscând o lacrimă" 28/29, S II a, anul IV,  din mai-iunie 2016, prezintă pe prima pagină: 
* "La ceas aniversar", un semn de aducere aminte de începuturile noastre dar şi mulţumirea noastră faţă de doritorii nominalizaţi în paginile unei... "metafore profunde".
   Continuă cu: 
* "Antologia scriitorilor români - Dor românesc - profiluri literare într-o posibilă istorie a literaturii române", autor Alexandru Florin Ţene-Preşedintele Ligii Scriitorilor Români. Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Ştiinţă şi Artă.
   Grupajul de poezii cuprinde:
* "Astă seară, la Teatrul George Ciprian", "La ambele capete ale întunericului" şi "Un cal troian", autor Marin Ifrim (USR)
* "La masa nopţii", autor Ion Machidon (USR)
    După o prezentare făcută de Marin Ifrim fostului Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor Ovidiu Cameliu Petrescu, urmează poeziile domniei sale:
* "Uitare"; "Amintiri" şi "Disoluţie", Ovidiu Cameliu Petrescu.
* "Lacrima câmpiei" şi "Consens", autor George Militaru-Prahova.
* "Trăieşte clipa! (Carpe diem - Horaţiu), autor Mihai Horga - Roman
* "Aiurea-n poezie", de Constantin Bucur - Buzău.
* "Lanul" de Ilie Barbu -Băneasa
  Surpriza ... Ion Untaru, după o foarte scurtă cronică (dkn), au urmat poeziile:
* "Sublimă e tăcerea"; "Rondelul primăverii care întârzie" şi "Stau iarăşi cu uşile-închise", de Ion Untaru - Băneasa
* "Piramida", de Ştefan Dima - Zărneşti
* "Rechizitoriu", de Veroni Mihăilă - Tronari
   Debut literar: Adina Pavel Teodorescu - Pătârlagele
* "Simţiri" şi "Cu tine", de Adina Pavel Teodorescu - Pătârlagele
   Epigrame de Ica Ungureanu la "Centrul Cultural Alexandru Marghiloman", la lansarea volumului "Nu ucideţi bucuriile".
* Autorului care, înainte de a-mi dărui un exemplar al cărţii, mi-a cerut să-i confirm că nu ucid bucuriile"; "Recenzie"; "Apropo de micile bucurii" şi "Tristă constatare", autoare Ica Ungureanu (UER).
    Proză
* "Bucurii Basarabene. Lansare de carte: Un samaritean deosebit", autor Dumitru K Negoiţă (LSR).
* "Despre - Umbra în uniformă (cărţile prietenilor)", de Girel Barbu - Pinu
* "Dumitru Mihai: Îmi dă poftă de carte/speranţa-n divinitate", de Marin Ifrim (USR)
* INVITAŢIE: Primăria Vipereşti; Şcoala de 8 ani Ursoaia; Revista- Uscând o lacrimă, vă invită pe 9 iunie 2016 la:
A. Aniversarea unui an de la Înălţarea Monumentului de la Ursoaia
B. Aniversarea a 3 ani de la naşterea revistei "Uscând o lacrimă"
C. Lansarea volumelor: "Bucurii autocreate"; Antologia "Bucurii" şi "nu ucideţi bucuriile"
* Din istoria Teatrului George Ciprian: Stelian Cărbunaru, despre Teatrul de azi şi cel de acum 70 de ani: Viaţa mea era teatrul, acasă eram doar musafir" şi "Dumitru K Negoiţă, un locuitor din comuna pierdută"de Marin Ifrim (USR).
* "Tribuna Scriitorilor fără Prejudecăţi- ediţia XII- la Muzeul Bacovia din Bucureşti", de Vlad Teodor Petcu - Bucureşti.
* "La douăzeci de ani, Teatrul George Ciprian are cartea sa", de Dumitru K Negoiţă (LSR).
* "Retromobil, Buzău 16 aprilie 2016", redacţia.
    Prietenii revistei noastre:
* Revista "Amurg Sentimental", condusă de Ion Machidon (USR)
* Revista "Cartelul metaforelor", condusă de Marin Ifrim (USR9 şi Stelian Grigore (LSR)
* Revista Online "Armonii Culturale", condusă de George A. Stroia (LSR)
* Ziarul "Opinia de Buzău"...
   Apariţii editoriale
* "Cele mai frumoase nopţi", de Ion Untaru.
* "Antologia scriitorilor-Dor românesc", Ligya Diaconescu.
* "Cartea teatrului", de Marin Ifrim
* "Locuiesc într-o lacrimă suspendată", Ion Untaru.

Creatorul de la Bucureşti şi Băneasa - la 65 de ani

 

  Ziua în care l-am cunoscut pe Creatorul din Bucureşti şi Băneasa, rămâne o zi cu semnificaţii majore, în sensul că, cine nu ştie ce se serbează pe 15 ianuarie? Aşadar, într-o zi cu soare a lui 15 ianuarie 2014, ne-am întâlnit lângă mormântul Marelui Mihai Eminescu, la Cimitirul Bellu.

   Domnia sa, Creatorul din Bucureşti şi Băneasa, poetul, editorul, jurnalistul, maestrul Ion Machidon, cu „Clipe de bucurie”, proaspete, aburind în urma tiparului, Eu, arzând de nerăbdarea de-a intra în posesia antologiei „Clipe de bucurie”.

  De atunci: În clipe de bucurie ne întâlnim la manifestările literare/în clipe de bucurie ascultăm/în clipe de bucurie aplaudăm/în clipe de bucurie ne luăm la revedere/în clipe de bucurie ne citim/în clipe de bucurie ne ascultăm la telefon.

  La precedenta întâlnire-spectacol, de la Muzeul George Bacovia, din cadrul Cenaclului „Amurg Sentimental”, coordonată de maestrul Ion Machidon, unde s-a respirat muzică aleasă, expoziţie aleasă de pictură şi literatură tot de această ţinută, am primit volumul „Scriitori pe care i-am cunoscut”. O carte pe care am citit-o în tren, de la Bucureşti la Buzău. O carte  care cântă şi încântă ca o privighetoare cu trilurile ei, într-o veselie. O carte uriaşă, o carte care dăruieşte şi înalţă. O carte a celui care a învăţat toate lecţiile privind aprecierea. Numai învăţând a aprecia vom putea fi, la rândul nostru  apreciaţi.

  Iată cum o defineşte  maestru Ion Machidon: “O carte pentru sufletul meu”. Scriitorii pe care i-am cunoscut sunt  “comori vii, care au contribuit într-un fel sau altul la prospeţimea limbii literare române, prin creaţiile  lor şi fiecare a avut partea sa de contribuţie la afirmarea mea în, lumea literară. Tuturor le aduc prinosul meu de recunoştinţă…”. Maestrul, ne mai precizează  că drumul domniei sale în literatură, se datorează celor trei mari scriitori: Ovidiu Genaru, George Bălăiţă şi Octavian Voicu, cei care-n urmă cu 42 de ani, i-au deschis paginile revistei  “ATENEU”.

  Volumul  maestrului Ion Machidon “Scriitori pe care i-am cunoscut”, este structurat în 3 părţi:

·          Partea întâi cuprinde scriitori din perioada anilor 1974 – 1989.

  Numărul acestora, fiind destul de mare, am să încerc nominalizarea şi cuvintele maestrului în faţa fiecăruia: Sergiu Adam “Poetul care mi-a dat o mână de ajutor într-un moment greu din viaţa mea”; Constantin Atomii “Poetul miliţian”; Dan Anghelescu “Director de casă de cultură”;  Gabriel Bacovia “Unicul moştenitor al scriitorilor Agatha şi George Bacovia”; Eugen Barbu “Scriitorul cu suflet de borangic şi condei de lună nouă”; Constanţa Buzea “Poeta cuvântului pe deplin liric”; Emil Căţan “Poetul preţuit pentru sfaturile sale în materie de poezie”; George Chirilă “Poetul care m-a vizitat la gazdă, în Volunari”; Andrei Ciurunga “Poetul care a girat pentru mine să intru în USR”; Ion Crânguleanu “Poetul căruia îi plăcea să se laude”; Dan David “Poetul premature plecat la stele”; Radu Călin Delaputna “Poet aviator”; Laurenţiu Fulga “Scriitorul care a refuzat politicos să-mi de-a o foaie de drum”; Ovidiu Genaru “Poetul care mi-a purtat noroc”; Valeriu Gorunescu “Scriitorul dăruit literaturii întru condeiul său cu peniţă de aur”; Grigore Hagiu “Poetul care m-a încurajat să devin luceferist”; Ion Gheorghe “Poetul ziditor de limbă română din cuvinte alese”; Viniciu Gafiţa “Scriitorul care m-a persiflat”; Nicolae Georgescu “Criticul literar cu abilităţi special pentru creaţia lui Mihai Eminescu”; Ion Horea “Poetul care n-a acceptat vulgaritatea în poezia sa”: Cezar Ivănescu “Poetul care a miruit pe mulţi scriitori care, ulterior, au devenit membrii USR”; Ion Iuga “Poetul care m-a primit cu prietenie în biroul lui de la Cinematograful Capitol din Bucureşti”; Ana Lungu “O poetă romantic deosebită”; Elena Matasă “Scriitoarea căreia doream să-I iau un interviu”; Petru Marinescu “Poetul împlinirii visului meu”; Florin Mugur “Rezervat în opiniile sale critice”; Dragomir Magdin “Gazetarul tobă de carte”; Mihai Nicolae “Poet de stripe bacoviană”; Viorica Nania “Cronicarul de la revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu”; George Pituţ “Poetul care-I iubea pe poeţi”; Sorin Preda “Scriitor cu obârşii în Moromeţii”; Ion Predoşanu “Ziaristul de la Comerţul Socialist”; Ion Văduva Poenaru “Scriitorul care m-a preţuit fără să-mi fi spus vreodată”; Ioanid Romanescu “Poetul care m-a fascinate cu metafora versurilor sale”; Al. Raicu “Scriitorul de la România literară”; Octav Sargeţiu “Poetul basarabean cu şarmul său de mare recitator din lirica sa”; Gheorghe Sacmari “Un modest preşedinte de cenaclu”; Corneliu Sturzu “Un scriitor de care trebuie să ne aducem aminte”; Nichita Stănescu “Poetul pe care l-am vizitat o singură dată la domiciliul său din Piaţa Amzei”; Mariana Sărăţeanu “O poetă uitată pe nedrept”; Mircea Sântimbreanu “Scriitorul care nu m-a uitat”; Ion C. Ştefan “Poetul simpatizat de scriitorul Valeriu Gorunescu”; Corneliu Vadim Tudor “Poetul care mi-a prilejuit intrarea la Săptămânalui Eugen Barbu”; Laurenţiu Ulici “Criticul celmai popular înainte de 1989”; Octavian Voicu “Mentorul meu”; Lucian Valea “Scriitorul care m-a premiat”; Zamfir Vasiliu “Un poet uitat la marginea timpului”.

·         Partea a II a. Scriitori din perioada postdecembristă

Ioan V. Maftei-Buhăieşti “Scriitorul care nu m-a dezamăgit"; Daniel Pralea-Blaga “Poetul muzician şi oglinda sa magică de cer cu ţurţuri de bemoli pe margini”; Ilie Barbu “Poetul patosului fibrei pământului strămoşesc”; Ion Mazilu Crângaşu “Poetul care înlesnea prietenii literare”; Eugen Cojocaru “Scriitorul capricios pe care nu puteai ţine mânie”; Octavia Crăciun “Muzicianul eseist”; Maria Dobrin “Romanciera propriei construcţii sufleteşti”; Ileana Ghelase “Doctor în chimie, dar şi poet”; Mihai Valentin Gheorghiu “Un răsfăţat al rondelului”; Paula Isac “Scriitoarea cu har aparte”; Nicolae Ionescu “Scriitorul lacrimilor ochilor fără lumină”; Toma Istrati “Un poet patriot de toată cinstea pentru Neam şi Ţară”; Mihai Istudor “Poetul-profesor de istorie”; Gheorghe Iordache “Poetul săvârşit din această lume fără săaibă vreun volum publicat”; Liviu Lup “Un poet din Colentina veacului trecut”; Cleopatra Luca “Scriitoarea frumosului uman ca ideal artistic în care se intervede un destin literar luminos”;  Roxana Munteanu “Poeta visului scăldat în roua dimineţii”; George Militaru “Poetul zbuciumat până la ultima lacrimă”; Dumitru K Negoiţă “Scriitorul vorbelor bune”; Ştefan Neagu “Scriitorul din Potlogii-Dâmboviţei”; Grigore Olaru “Vechi cenaclist şi mare iubitor de folclor şi tradiţii româneşti”; Vasile Oneaţă “Poetul fermier”; Iulia Toma-Pârvu “Scriitoarea care suferă pentru amânarea Întregirii Neamului Românesc”; Dunia Pălăngeanu “Poeta scrisorilor provincial cu miros de plămadă de pâine de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a Braşovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace şi armonie stelară”; Mircea Pătraşcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeişi legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoş românească”; Ana Luiza Toma “Poeta tristeţelor ascunse”; Florin Anghel Vedeanu “Cenaclistul de mai încoace”;

·         Partea a III a. Alţi oameni, alte pasiuni

Celia Albulescu “O animatoare de cultură de excepţie”; Fănică Bărăscu “Consilierul din comuna Băneasa-Giurgiu”; Gabriela Dancu “Directoare de centru cultural”; Liliana Grigorescu “Bibliotecarul potrivit la locul potrivit”; Ecaterina Mihai “Pictoriţa naturii în continuă mişcare”; Ion Viorel Rotaru “Un primar care a învins întunericul”.

Cartea se încheie cu date biografice ale poetului, prozatorului, dramaturgului, cronicarului literar, publicistului şi editorului Ion Machidon.

  Oooo …Doamne, ce bucurii ne aduci, ce bucurii ne dai în lumea noastră nu prea roz. O...Doamne, ne arăţi de fiecare dată că mai sunt oameni, oameni.  Dacă-i dai “bună ziua”, o ia drept comoară şi-o aprinde şi pe ceaţă şi pe lună. Orice frimitură de bucurie o face să strălucească în toate inimile curate. Acesta-i … creatorul…Creatorul din Bucureşti şi de la Băneasa.

                                 Dumitru K Negoiţă (LSR)

Răsfoiesc trecutul şi caut flori prin mărăcini, nu mărăcini prin flori

  Ce se întâmplă astăzi cu literaţii când unii, au avut grijă să-i amestece cu cei de la "mititica", o ştie fiecare însă nu acesta-i subiectul. Când ai bibliotecă în casă şi răsfoieşti zilnic o droaie de cărţi, reviste şi ziare, intri în alt univers şi, mai este ceva. Să poţi îngriji cărţi, reviste şi ziare în propria bibliotecă din apartament, nu-i un fapt simplu.Greutatea privind  îngrijirea se mai diluiază când dai atenţie şi aşezi, chiar şi-n urma ta.Dar toată preocuparea, toate strădaniile, se compensează prin energiile emanate de cele peste 1000 de volume, peste 1000 de ziare, reviste, fără să adaug şi cele peste 1000 de ziare şi reviste oferite cu ocazia Drumului Dăruirilor, la Fundaţia Sfântul Sava .Cred şi sunt sigur că acumularea energiilor şi încărcarea cu bucurii, fac viaţa mai uşoară. Am simţit şi simt şi astăzi, o mare bucurie, de Drumul Dăruirilor, de cărţile, revistele şi ziarele din bibliotecă. Rferitor la Drumurile Dăruirilor care au parcurs multe biblioteci de la oraşe şi sate, e mare lucru ca-n această societate cu mai multe minusuri decât adaosuri, să poţi dărui o gură de lumină.
Astăzi, plouă...plouă...plouă şi,
 În universul cărţilor din biblioteca din apartament m-am oprit la câteva reviste de peste 45 de ani. Cea care mi-a atras atenţia, de data aceasta, a fost "Un buletin de informare bibliografică, editat de Centrala Cărţii". Din 7 iulie 1971.
Nu, nu vă speriaţi. Revista se numeşte "Cărţi noi" şi nu conţinea poza tovarăşului ... Ceauşescu. Interiorul acestei reviste, printre altele, cuprinde:
* "Universul poeziei",de George Călinescu şi prezintă "Teatru" de Camil Petrescu, volumul "Contribuţii la istoria culturii româneşti", autor P. P. Panaitescu, "Eseuri", de P. Pandrea şi "Introducere în poezia lui Tudor Arghezi", de Şerban Cioculescu.
* Pe alte pagini am întâlnit coperţi de cărţi care reprezintă volumele autorilor: "răzvan şi vidra", de B. P. Haşdeu, "Facerea lumii", de Eugen Barbu, "Cel din urmă Armaş", Ion Slavici, "G. G.Valogatt Irasok", Gaal Gabor, "Satra", Zaharia Stancu..."Eminescu", Perpecius...
  O uimire mare, mare, cât o bibliotecă de mare, am avut-o când pe întreaga pagină de mijloc, am descoperit:
* PREMIILE Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă
Oare astăzi ...? Mă întreb şi eu aşa, că doar suntem în Democraţie şi opinia ne este liberă. Nu suntem liberi doar să ne lamentăm. 
Revenind la PREMIILE din Orânduirea fără libertate, date de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Premii în literatura beletristică şi criticii literare
* Premii SPECIALE:
" Cântec şoptit", de Zaharia Stancu; "Consideraţii confortabile", Academician Alexandru Philippide;
" Cum va fi", Nagy Istvan.
* Pentru PROZĂ
"Păsările", Alexandru Ivansiuc; "Ploaia bleu", Pop Simion; "Dulce ca mierea este glonţul patriei" Petru Popescu ; "Moartea lui Ipu", Titus Popovici.
* Pentru POEZIE
"Simţiri", Alexandru Andriţoiu; "Etape", Mihai Beniuc; "Versuri", Emil Bota; "Alter ego", Şt. Augustin Doinaş. Şi buzoianul ION  GHEORGHE cu volumul "Mai mult ca plânsul".
* Premii pentru critică, estetică şi istorie literară
"Preromantismul românesc", M. Anghelescu; "Labirint", N. Balotă; "Meridian francez", Şerban Cioculescu; "Literatură românească 1900 - 1920", C.Ciopraga; "Oameni şi timpuri", de Franz Liebhard"; "Aveam 18 ani",Ecaterina Lazăr.
Concluzionând:
  Răspund iarăşi la întrebarea: - De ce răsfoieşti trecutul...Lasă-l aşa.
Răsfoiesc şi voi răsfoi mereu, mereu trecutul, să caut flori printre mărăcini. Nu mărăcini prin flori.