Când ai prieteni care te îndeamnă înspre Hristos, înspre Dumnezeu, atunci te poți numi un om norocos pentru că socializarea ta nu-i degeaba. Degeaba-i timpul pe care-l pierdem fără vreo utilitate.
Fie din pur egoism, fie că unde Dumnezeu nu dă nici pretenții să nu avem, fie că niciodată nu te-ai gândit dacă faci ori nu parte dintre cei veniți pe pământ cu vreo misiune, fie cu gândul la unele bucurii care, uneori, ne scapă.
Prietenii despre care vorbeam putem avea prețuirea lor dacă pozitivul din noi înseamnă frumosul, înseamnă bucuria, înseamnă dăruirea, înseamnă aplecarea înspre generația tânără dornica de-a reprezenta ceva în viață, dornică de-a lăsa fapte utile-n viață, aici, pe pământ.
Este atât de înălțător să gândești și să izbutești să lași ceva în urma ta. Ceva la care unii să poată lua aminte și apreciază acest gen de mentalitate, mai ales astăzi când de la cei care avem așteptări,îngenuchiază la Marea Poartă și vin de acolo la noi să ne aburească, spunându-ne doar vorbe pe care ei știu că pe acestea le dorim. Ba mai vin, chipurile, cu lumină de la Marea Poartă, o împrăștie printre ai lor, iar când e necesar s-o aducă la marea masă a populației li se termină fitilul!
Ce mai „tura vura”, conducătorii noștrii de azi, în scurte cuvinte, au următorul principiu:
- Cei bogați să devină mai bogați, iar cei săraci să devină mai săraci.
Nimic, nimic despre clasa mijlocie. De ce? Pentru că odată construită, aceasta îi sperie. Îi sperie că fiind formată din oameni informați, oameni literați, oameni studioși, ei nu-i mai pot manevra aburindu-i.
Cu toate acestea, rezistența prin cultură, rezistența generată de salvatorii României, numindu-i aici pe medici, medicii care au făcut studii în România și slujesc la sănătatea românilor de aici, unii preoți care fac milostenii, adăugând aici și pe cei care se îndreaptă înspre inovatori ori alte persoane care încearcă să facă ceva și, din plinul lor oferă ceva înspre acești inimoși români. Adăugând aici și ajutorul unor români care se îndreaptă înspre aceea care știu, vor și pot să facă ceva pentru țara aceasta dar, starea lor materială nu le permit. Cu siguranță, se pot adăuga mult mai multe că nimic nu se poate limita doar la câteva ziceri, doar că această rezistență e sănătoasă și nu i se poate schimba direcția cu răstălmăciri și ce mai vor unii să adauge, acum când libertatea cuvântului nu mai are borne. Dar, așa cum se poate deduce nici un potențial trainic, întrucât - unde morală nu-i, totu-i hala-ndala. Atenție! Nu generalizăm că sunt o sumedenie de persoane care ne ameliorează tristețea prin cântec, pictură, dans, poezie. Din păcate astăzi pârâții guvernanți, gura ce-i de ei că direcția în care se îndreaptă România n-o cunosc nici ei. Din lipsă de cârmaci aruncă vina pe greaua moștenire. E trist când în locul faptelor stă doar o lătrăială dură care împarte țara-n două!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu