ȘTIRI CULTURALE NEPRELUATE DE MAS - MEDIA BUZOIANĂ

Ca buzoian cu vechime în orașul de reședință a județului Buzău, urmăresc destul de atent actualitățile culturale, bucurându-mă de fiecare dată de reușite, de inițiative, de premii obținute la nivel național sau chiar internațional. Și-n județul nostru, ca dealtfel în întreaga țară sunt oameni dornici fie de-a creia, fie de-a stimula ori de-a promova  unele reușite.
Revenind la Buzăul nostru, putem cita câteva din  știrile care nu știu din ce motive mas-media buzoiană nu a dorit să le cuprindă:
* Un reper-moral al României regale al anului 1902 (fala Mănăstirii Cernica), buzoian la origine și, cândva cu slujbe în Buzău, a fost adus acasă pe un Monument din comuna Viperești, satul Ursoaia. Anul acesta, în 10 mai 2017, am trecut de ediția a IV a.
* Pe harta Ligii Scriitorilor se află și Buzăul.
Privitor la acest punct, se poate menționa și mulțumi ziarului ,,OPINIA buzoiană,, care, grație scriitorului Marin Ifrim și a scriitorului Mihai Sălcuțan, au prezentat aceste știri culturale la sfârșit de an 2016.
* Palatul copiilor din Buzău, a obținut Marele premiu pentru: ,,Lecția de cor și zbor pentru Puiul de cocor,,, regizor Adrian Constntin, la ,,Concursul Național de Teatru pentru Elevi, George Constantin,,  București. Premiul pentru ,,Cel mai bun rol masculin,, a revenit tot unui elev buzoian Mario Negoiță. S-a întâmplat în 3-4 iunie 2017/
* Pe harta ,,Clubului trabantiștilor,, a ajuns și Buzăul.
Expoziția din 10 iunie 2017, de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu Buzău, spun martorii Evenimentului, a fost o reușită. Organizatorul Cristian Negoiță, a suportat costurile acestei întruniri care s-a încheiat pe 11 iunie 2017 la Sărata Monteoru.
* La Iași,
Din nou, Palatul copiilor din Buzău, în perioada 9 - 12 iunie, a fost premiat cu premiul I, la ,, Teatrul de păpuși,,
Acestea-s doar o parte din știrile culturale care, promovate, puteau provoca mult mai mulți oameni preocupați de frumos.

Drumul Dăruirilor va poposi în comuna Vipereşti

Într'u amintire.
După nouă ani, într-o Românie unde caracterele s-au împuţinat considerabil şi, doar goana după avere a rămas de majoritate prioritară, am pornit pe un drum, încercând, de ce nu? o trezire în ce-a mai rămas românesc în oameni. Cu astfel de crez am străbătut unele zone, precum: Bucureşti, Braşov, Iernut în zona Tg. Mureş, Focşani, Oradea la Băile Felix, Ploieşti, Chişinău, Soroca, prin Buzău şi împrejurimi, la Iaşi...cumulând ocazia unor lansări de cărţi cu deviza: Donând o gură de lumină. Un fel de aţâţare a unor suflete...un fel de bucurii autocreate.
De data aceasta Drumul Dăruirilor însemnând nu doar o gură de lumină ci, mult mai mult. Un drum cu materiale pentru a constitui un mini muzeu în comuna natală, comuna Vipereşti.
Pentru liniştea amicilor, cunoscuţilor, colegilor de breaslă, dragostea de-a aduna lucruri prăfuite şi-apoi curăţate ori recondiţionate, am dobândit-o de mic. De la jocul din copilărie cu cele două medalii ale tatălui meu...
Iată, pe scurt, materialele cuprinse schematic...
* Obiecte:
de uz casnic, generatoare de lumină, de expoziţie cu tablouri ţărăneşti...maşină de scris
* Cărţi:
vechi, de autor (dkn), de filatelie...
* Documente - cartografie:
şi de peste 100 de ani
* Colecţii:
de reviste, foi literare, de ziare, de vederi
* Numismatică:
bancnote, monede, insigne, medalii...
Desigur, obiecte care conţin valori istorice, valori sentimentale, manuscrise, cărţi poştale, mărci poştale..

A apărut "Poarta amintirilor", anul II (8-10)

"Poarta amintirilor" reprezintă o foaie de familie, literar-istorică, tradiţii, turism, iniţiată de Dumitru K Negoiţă.
 În "Amintirile de ieri" rând, pe rând se încearcă să se aducă un minim respect acelora care au făcut muncă voluntară, luptând pentru neam ţară şi lege. Printre ei unii chiar nu s-au mai întors.
În "Amintirile de azi", pe lângă propria familie, filiala Buzău a Ligii Scriitorilor, înseamnă o a doua familie.
"Poarta amintirilor" din mai- iunie 2017, cuprinde:
* Amintiri de ieri:
Ilustrata ne înfăţişează portretul lui Chiriac Mihai din anul 1912. Cu numele său Chiriac, a fost botezat Chiriac Negoiţă.
- Cine a fost Chiriac Mihai?
Cel care a (efectuat muncă patriotică) luptat pentru Neam, Ţară şi Lege, în Primul Război Mondial, venindu-i acasă doar numele pe-o cruce.
- Cine a fost Chiriac Negoiţă?
Cel care a (efectuat muncă patriotică... de bună voie...obligat!)  luptat, orfan de război fiind; în cel de al Doilea Război Mondial, şase ani.
* Amintiri de azi
Chiar pe praful şi nămolul acesta, tot munca patriotică este în floare. După iniţiativa înfiinţării unei reviste cultural- istorică, de tradiţii şi turism, construirea unui monument a însemnat o altă prioritate. Astfel a avut loc:
"Ediţia a IV a "URSOAIA" 2017", semnat Dumitru K Negoiţă (LSR)
 "La Muzeul Agata şi George Bcovia" Bucureşti, semnat Sahar Dejar - Bucureşti
O punte pentru suflet: Buzău - Iaşi, semnat Elena Căpăţînă (LSR)
Aniversarea a 10 ani de la naşterea copilului-spiritual "Mănăstirea din comuna pierdută", DKN
Un membru titular al USR, promovează prin fapte filiala LSR Buzău, DKN
Tot în acest număr se află şi sigla LSR/Filiala Buzău.

Triumful din "Toiagul de lumină"

După şcoala de îngeri, Ştefan Dima-Zărneşti, a pus cerul pe gânduri şi, după ce a dansat cu fulgerul, Dumnezeu l-a premiat cu "Toiagul de lumină".
Când am citit "mă înfloare umbra", mi-am amintit de Cenaclul din strada Umbrelor.
Acolo, câţiva iubitori de literatură, la început, în nici un caz, nu din eşalonul I. Din eşalonul I, am fost încurajaţi de scriitorul Marin Ifrim, căruia şi astăzi îi mulţumim. Noi, cei din strada Umbrelor, alături de regretaţii Ion Nica, Aurel Ganea, împreună cu Spiridon Râmniceanu, Dumitru Istrate-Ruşeţeanu,  Sorin Lalu, gazda, Nicolae Tudor, sărbătoritul de azi, Ştefan Dima-Zărneşti, Eugen Ciobanu, Ion Mitică, Marian Rădulescu...după promovarea făcută de scriitorul Marin Ifrim, am mai fost vizitaţi de Dumitru Pană, Nicolae Pogonaru, Tudor Cicu, Călin Gheţu, Lucian Mănăilescu şi alţii, au frecventat - Cenaclul de la marginea Oraşului.
De remarcat că strada Umbrelor se află între străzile Luminii şi Luceafărul. Şapte ani am primit, cu toţii, cei din umbrelor, lumină.
Revenind la "Toiagul de lumină" se poate remarca despre prietenul Ştefan Dima- Zărneşti, că ne vorbeşte şi despre mirese:
* Mireasa pământului
* Mireasa înălţării
* Mireasa cuibului de soare
Acestea, fie că ascund în "coaja timpului", lumina gândului, fie că ne învaţă despre mama luminii, cum ne spune cu mult patos poetul:
- Sunt picături unde se coc toate culorile plăcerii.
Am citit, plin de încântare, despre înălţare şi înflorire, despre lumină, sărutarea văzduhului...în cinstea scriitorilor care au rămas doar amintiri. Dar, cu aceeaşi recunoştinţă am desprins cum poetul înalţă scriitorii care i-au adus cândva bucurii, discutând despre înveşnicia împământenirii...a albastrului inventat...a luminii rotunde, precum şi a unor membrii din familie.
Esenţializând, "Toiagul de lumină", reprezintă volumul care, asemenea unei flori, îşi caută parfumul,
în...sărutul pământului...cuibărind o lacrimă.
Poetul ne vorbeşte şi despre-pasărea cuvintelor care plânge libertatea şi strigă:
- Veniţi, se fulgeră-n adâncul fericirii.

O istorie literară, la margine de Buzău

A fost odată un Cenaclu – literar

Care funcţiona pe strada Umbrelor

Şi primea lumină

De pe străzile Luceafărul şi Luminii.

Aici, s-au plămădit multe cărţi

c-o semnificaţie aparte.

  Iată, cum era tratată pe vremuri(azi în  bar, atunci în cafenea) o şezătoare literară, de mas-media de pe atunci, nu prea departe de Buzău, la Rm. Sărat, cu protagoniştii Cincinat şi Ion Pavelescu. Fratele, Ion Pavelescu după o experienţă în Franţa, (poetul umblat prin lume, aşa cum reiese din povestea lui Octavian Moşescu) se întoarce acasă şi lângă gara din Rm. Sărat, construieşte o ,,Cafenea''. Aici, mulţi colaboratori de la revista ,,Vestala'' ori publicul râmnicean se vor familiariza cu scriitori precum: Victor Eftimiu; Adrian Maniu; Tudor Vianu; Gala Galaction...Camil Petrescu. Dar, şi cei care veneau foarte des la ,,Cafenea'', precum Duiliu Zamfirescu; Alexandru Sahia ori Barbu Ştefănescu Delavrancea.

 O poveste a lui Octavian Moşescu*, prezent  cu autorul ,,Sigilii de aur'', Camil Petrescu şi Perpecius, începe când apar în Cafenea, Horia Furtună şi prietenii...

Ion Pavelescu citeşte câteva catrene: ,,Poezia lui Pillat / dacă vrei să-ţi pară bună /trebuie neapărat /s-o citeşti pe-a lui Furtună.''

 ,,Poezia lui Furtună /dacă vrei să-ţi pară bună /trebuie neapărat /s-o citeşti pe-a lui Pillat.''

 Atunci, Horia Furtună supărat, îi scrie lui Pavelescu:

 ,,Când vin în Rm.Sărat /mă lovesc de Cincinat /atâta spirit i-ai răpit /că ai rămas un satelit.''

 Atunci, poetului ,,Balada lunii'', îi ripostă:

 ,,Balada lunii de o scrie /atât de inspirat /că-n loc de lună, azi, se ştie /îl luminează...Cincinat!''.

Uneori, sunt uimit cum mulţi dintre noi românii renunţăm la formele de a se aduna literaţii. Pe aici, prin târgul nostru Buzău, au existat un local pe care cu mândrie mai  toţi scriitorii din judeţul Buzău se întâlneau. Se numea la Uniune. Nu cred că eram singur care simţeam mai multă bucurie şi mai multă prietenie prin această breaslă. Tot prin municipiul Buzău, undeva în Micro 3 într-un local numit Dorada, vreme de vre-o 4 ani a avut loc o întâlnire cu scriitorii, graţie poetului Sorin Lalu, numit şi ,,Cenaclul Dorada''. Ori, aşa cum am început,  între străzile Luminii şi Luceafărul, pe strada Umbrelor, vreme de 7 ani a funcţionat  într-un local al poetului Nicolae Tudor, numit o vreme şi ,,Cenaclul din bar''. Era mare bucurie în serile de marţi, odată au venit şi ziarişti de la ,,Adevărul de seară''. Era ziua patronului acestui lăcaş, iubitorul de literatură, literat de-a binelea. Eram aşa, strânşi ca românii la ceas de sărbătoare, aşteptând aproape 2 ore, vreme în care s-a recitat, s-a citit proză, s-au  comentat texte. Şi-nspre final, tocmai când mulţi dintre noi ne pregăteam să ne ospătăm, cu câte un pahar  plin, ca-n zi de sărbătoare, au venit şi ziariştii. Şi, cum la noi în România , din păcate, lucrurile negative-s la mare căutare, ziariştii, corespondenţi la TV-urile centrale, au transmis reportajele, nu cu recitări, nu cu citire de texte ori critică la textele literare doar cu:

 ,, - Bun e vinul ghiurghiuliu''.

 Doar aşa ne-am putut vedea pe ,,Realitatea'', ,,Antena 1'' ori pe ,,Prima'' la ,,Cârcotaşii''. Aşa s-au încheiat amintirile noastre cu ,,Cenaclul din bar''. Urmând ceva vreme ,,Cenaclul de la marginea Oraşului''.

...............................................................................................................

* Octavian Moşescu – scriitor buzoian, unul dintre prezenţii în ,,Cafeneaua’’ fraţilor Cincinat şi Ion Pavelescu din Rm. Sărat.