Lansarea unei antologii colective la Bucureşti

Sâmbătă 29 martie 2014, orele 10:30,  Biblioteca Metropolitană "Mihail Sadoveanu" Bucureşti, a găzduit - Lansarea "Antologia Scriitorilor Români de pe toate Continentele"-editura Cetatea cărţii 2014. Aşa cum rezultă şi din afişul alăturat, aşezat în afişierul bibliotecii amintite, au fost prezenţi amfitrionii acestei antologii: Elisabeta Iosif, Victor Gh. Stan şi Cristina Ştefan, alăturându-li-se: Anca Florentina Popescu; Elena Trifan; Livia Ciupercă; Ion Adrian Trifan; Victoria Duţu; Theodor Răpan; Virgil Ciucă;  Dumitru K Negoiţă...Florin Grigoriu; formaţia Celest - solista Felicia Popescu şi la flaut Nicu Şandru; actriţa Doina Ghiţescu;  soprana Ana Ciubotari şi mulţi alţii. Deschiderea acestei sărbători a făcut-o scriitoarea, jurnalista şi omul de radio Elisabeta Iosif, preşedinta LSR /Filiala Bucureşti, nominalizând prezenţii din sală, cum a fost primită antologia noastră în mediile scriitoriceşti precum şi aşezarea acesteia pe rafturile bibliotecilor a unor oraşe de pe toate continentele... A urmat scriitoarea Cristina Ştefan membră a USR, scriitorul Victor Gh. Stan, membru USR şi prieten cu Nichita Stănescu, cel care a spus că: Fântânile se zidesc mai mult primăvara, precum şi această creaţie zidită de doamna Elisabeta Iosif. Iar sleirea acestei fântâni cu o lacrimă curată precum "Antologia scriitorilor români de pe toate continentele", ce reprezintă cultură şi literatura română, unde a intrat şi unde simte nectarul luminii într-o miere a luminii neamului. A urmat soprana Ana Ciubotari care ne-a încântat cu hitul scris de Grigore Vieru "Eminescu să ne judece"... Doamna Iosif citindu-ne mesaje din Israel; Canada; Spania; SUA; Australia. A urmat actriţa Doina Ghiţescu recitindu-ne din poeziile prezenţilor, în antologie, dar şi cântând "Azi, e ziua ta", dedicat doamnei Cristina Ştefan. Continuând sărbătoarea noastră cu minunate cântece prezentate de formaţia "Celest". A mai recitat Adrian Trifan, şi-au mai exprimat gândurile Virgil Ciucă, Victoria Duţu, Florin Grigoriu... urmând, mai apoi, discuţii libere...poză de grup pe scările bibliotecii.

O chetă pentru... Monument!

O vorbă de demult spune că "Românul s-a născut poet", mai ales acum cu Internetul! Dar ce-i mai grav, mulţi dintre ei se folosesc de munca altora şi mai trebuie să recunoaştem că sunt poeţi între poeţi, ori mai mari ori mai pitici sau geniali! După anul 1989, din păcate, în toate domeniile politicienii, dar şi votanţii, au cam amestecat lucrurile, rupând punţile de legătură. Goana după avere, calicia într-un cuvânt, a rupt clasa de mijloc.Un exemplu concludent a fost şi din păcate este, pierderea valorii liceului prin desfiinţarea şcolilor profesionale odată cu demolarea Fabricilor. Bine, bine ar spune unii cârcotaşi, ce are aceasta în comun cu goana după avere? Ei bine, are. Când toţi elevii absolvenţi ai clasei a VIII, inclusiv cei cu medii sub limită merg la liceu, au  dat posibilitatea unora să înfiinţeze Facultăţi - private, care s-au dezvoltat mai ceva precum ciuciuleţii după ploaie. Şi, uite aşa valorile s-au amestecat...

Revenind la breasla acelora care iubesc literatura, iubesc cititul, iubesc şi cărţile, scriu, refac istoria adevărată, omagiază valorile, dar şi (re)aduc în prim plan MORALITATEA. Pe fondul acestui deziderat, e adevărat, pe buzele a foarte puţine persoane, lupta aceasta, uneori chiar şi atunci când te adresezi unor apropiaţi ori că se strâmbă, ori că zâmbesc viclean într-un colţ de gură, ori că  nu mai e la modă să aduci în faţă - Un reper al României regale a anului 1902. De fapt, cel mai grăitor fapt este şi acest blog. În cei 6 ani, chiar dacă am mulţi prieteni, pe care-i consider eu, alţii care mă consideră ei şi nu numai, fără să fac la cineva, Doamne fereşte! vre-un proces de intenţie, rezultă că moralitatea ori măcar prietenia moralităţii, nu par a reprezenta o preocupare importantă. 

Cu toate acestea, se pare că bunul Dumnezeu ne va putea ajuta ca în această vară, să ÎNĂLŢĂM un simbol a celui ce-a fost Multimedaliatul - erou Iorgu Cosma, monahul Gherasim, tocmai în fosta sa comună. Protagoniştii care au făcut CHETĂ sunt unii membrii ai asociaţiei "Origini", precum şi o mică CHETĂ care provine din partea revistei "USCÂND O LACRIMĂ". Dacă ar fi să adunăm: carte numită "Uscând o lacrimă"-plus-revistă "Uscând o lacrimă"- plus-Monument "Uscând o lacrimă" = OM iubitor de ROMÂNIA, prin fapte...Mai departe...tăcere!

Ca o arcadă a...armoniei!

Vezi căciula aceasta
e a mea?
Cunosc mai toţi salcâmii de când port în mine oful
ce se întâmplă în ţara mea
viaţa-i care pe care
un adevăr ca pâinea.
Grădinile noastre plâng după rămurelele rupte de înfulecători
noi, cărăm vreascurile
că nu-i dă nimeni afară din pantaloni!
În oglinzi, portrete lăcrimate
oricât ne-am preface
putem ignora clocotul?
Răscoală-n suflet
cine-şi mai permite să se sacrifice pentru a face fericit pe cineva?
Făgăduinţa se dezvoltă-ntru-na
singura şansă de-a supravieţui rămâne protestul?
- Ce trece vremea!
În zadar trăim zile tranmdafirii, portocalii, violet
când ai sufletul necuprins de vreo bucurie
rătăceşti degeaba sub soare.
Doamne! Ce gânduri murdare are viaţa
noi, ce facem?
Le curăţim?
Ca un cetăţean care şi-a plătit la timp datoriile
înalţ chemări împotriva suferinţei
pentru mila unei fiinţe faţă de ceailaltă
nu mă întrebaţi
- De ce-i amară viaţa
sunt întrebări de-a floarea-soarelui
încă şi încă se vor înmulţi ca-n smocuri mărăcinii.
Într-o Românie cu de toate
nici cerul şi nici pământul nu ne mai iartă!
Şi păsările s-au îmbolnăvit de atâta otravă
doar pentru că nu cei curaţi introduc busuiocul în căldăruşe.
Privesc fix, pe nesăturate
la leşiatice nădejdi
m-aş cufunda într-o adâncă visare
ca trezindu-ne
rând pe rând
să simţim o astfel de libertate
ca o arcadă a...armoniei!

(Lucrare ce va fi cuprinsă într-o viitoare antologie "Bucurii autocreate") 

Clipe de bucurie (antologie)

Prezenta antologie, editată la  "Amurg sentimental", înfăţişează pe coperta I a cărţii (din imaginea alăturată), o pictură a artistului plastic (secretar al UAP -sucursala Bucureşti) Ecaterina Mihai, din "lirica eminesciană - Pe lângă plopii fără soţ". Un volum colectiv ce se întinde pe 250 de pagini,  plin de respect şi cinste pentru marele Mihai Eminescu, născut în preajma aniversării zilei de naştere a poetului nepereche!. 

Iată scriitorii prezentaţi în ordinea în care sunt cuprinşi în volum, alăturându-li-se şi câteva titluri din lucrările prezentate: Milen Badralexi - "cine-i are; vieţaş; maidanul meu de dragoste"; Cornel Balaban - "lui Eminescu; poeţii; madrigal";  Magda Bădoiu - "uneori; ca meşterul Manole; Socrate condamnat"; Ion V. Maftei- Buhăieşti (membru USR) - "Aşteptare emineşciană; tinereţea lui Eminescu; iubirea şi primăvara"; Eleonora Blidar - "O călătorie minunată; prietenii Irinei"; Ioan Ioan Căprăroiu - Maestre, lui Ion Machidon; Omagiu lui Brâncuşi; grâul şi neghina"; Radu Dănăilă -  "Tu eşti; eu ţin; te simt"; Ana Ghiaur - "Amintirea unui vis; amurg; cu anii; Florin Grigoriu - "Dragostea de Eminescu în revista Amurg sentimental; Amurg sentimental, anul XV"; Paula Isac - "Sonet XXX; trenul; furtuna"; Nicolae Iştoc - "vîrcolaci în eter; la balamut"; Mihai Istudor - "sfârşitul legendei, în memoriam Costică Ştefănescu"; Cleopatra Luca -  "aniversare; mărturisirea"; Constantin Mironescu - "Radiografie pe nisip; după mult timp; o iubire"; Dumitru K Negoiţă (membru LSR) - "Lanţul unei bucurii ori comoara din casă; cu sufletul în...bucurie!; de ce iubim unii...istoria!"; Iulian Nuţă - "Cartea poetului; alegere; bună măsură"; Mariana Popa - "Eminescu, sol al lumii viitoare; floare albă; pierdut în rugina toamnei"; Mircea Pătraşcu - "Floarea de cais; te caut; la metrou"; Miron Ţic - "Eminescu şi Veronica; chipul lumii; să mă bucur de noroc".
In încheere, mă bucur că pot fi o frunză din acest copac ce-a dorit să aducă bucurii!

După toate supărările ce ne sunt date să le trăim, există şi clipe de respect

 Prezentele ilustrate, începând cu cea de sus, înfăţişează Mănăstirea Ghighiu, apoi următoarea înfăţişează prima intrare la Mănăstirea Snagov, o parte din monumentul Multimedaliatului erou-monah de la Mănăstirea Cernica, afiş cu Mănăstirea Pasărea de pe unul din pereţii exteriori ai Mănăstirii iar cea de pe urmă reprezentând o parte din iubitori de Eminescu, adunaţi pe 15 ianuarie 2014 la mormântul marelui poet din Cimitirul Bellu.Printre cei prezenţi în ilustrată, personajul cu geaca roşie şi câţiva din jur fac parte din Cenaclul "Amurg sentimental" Bucureşti iar personajul din faţă cu geaca albă fiind secretarul general al Asociaţiei "Origini" Buzău. Fiind vorba de "Origini", plecaţi la orele 7:00 din Buzău, cei 18 membrii prezenţi la această excursie, au vizitat într-o singură zi, cele patru Mănăstiri nominalizate mai sus, plus prezenţa la spectacolul şi parastasul de la mormântul lui Mihail Eminescu, plecând de aici la Mănăstirea Cernica la parastasul Eroului Iorgu Cosma (monahul Gherasim).

Marele Eminescu văzut de un mărunt colecţionar

Nu doresc să reiau cuvinte dintr-o parte ori din cărţi şi să vorbesc de Marele nostru poet, patriot, sfânt, istoric, filozof, jurnalist, îndrăgostit de păduri, ape flori, lacuri... pentru că Internetul este plin. Mi-ar fi fost atât de drag să pot aşeza această ilustrată formată din măruntele mele colecţii, în revista mea "USCÂND  O  LACRIMĂ" dar, vorba lui Grigore Vieru "Mi-a fost ruşine", mi s-a părut uriaş să fie trecut în revista mea dragă. V-aş spune, dvs. urmăritorii blogurilor mele, atâţia cât sunteţi, că n-am rezistat, deşi am făcut apel la câteva publicaţii din colecţiile mele, mărunte dealtfel, de acum 50 de ani din "SCÂNTEIA" postând  pe www.dumitrunegoitza.blogspot.com, cu ocazia unei invitaţii la Cenaclul literar "Ante Portas", de la Casa de Cultură a Sindicatelor "Alexandru Sahia" din Buzău, de sâmbătă 11 ianuarie 2014. Doream ca această construcţie a mea s-o afişez în timpul ce va urma. Astăzi, v-o dăruiesc dvs. virtual, în cinstea Marelui Mihai Eminescu şi, voi urmări atât cât o pot face să nu i se piardă identitatea (adică, să fie utilizată doar acolo unde i se va publica şi sursa). Pentru a nu obosi cititorii, vă urez acelora iubitori de neam, ţară, lege, moralitate şi-a iubitorilor de Eminescu, multă lumină, dragoste, libertate, sănătate, împliniri şi  ani cât mai buni aşa cum îşi dorea şi Uriaşul Mihai Eminescu.

Revista "Uscând o lacrimă", anul II, nr.4

 Mergem mai departe! După acest scurt editorial  "Un eveniment peste care nu se va trece uşor!" încărcat cu imagini de la lansarea primelor două numere, dar şi cu marcarea celor două rezervaţii naturale existente în comuna Vipereşti, unde a avut loc evenimentul. Eveniment care nu s-a ofilit, el încearcă să sensibilizeze oamenii locurilor şi împrejurimilor de necesitatea de-a înălţa pentru multimedaliatul erou-monah, reperul-moral al României regale ale anului 1902 Iorgu Cosma, un MONUMENT, urmând...

"Datini de Sf. Vasile".

Fiinţele "ireale", o povestire de Iuliana Albu, "Speranţele Basarabiei", de Daniela Gorcinoi din Chişinău, au umplut cu succes următoarele pagini, ajungând la "Concursul de creaţie-Vasile Voiculescu, arc peste timp", prezentat şi cu ilustrate de poetul  Ştefan Teodor Cabel. "Trece timpul, trec şi eu", poezie de la Vrancea de azi, care împreună cu două minunate tablouri o fac pe poeta Elena Marin-Alexe şi mai completă."O felie dintr-o antologie-Dodekahteon" şi o scurtă retrospectivă buzoiană 2013, prezentate de semnatarul, ne trimit mai departe înspre o mai veche promisiune a iniţiatorului acestei reviste, vorbind "Despre permanetizarea propusă", premiind doi poeţi din Vipereşti cu: Diploma de merit - USCÂND O LACRIMĂ. Toate de acum, precum şi celor ce vor urma, să aducă măcar o REPARAŢIE  MORALĂ, Multimedaliatului erou-monah Iorgu Cosma. Urmând un articol al unui inginer care, cum spune, a fost singur împotriva tuturor şi - A reuşit! După "Despre colecţii: Rarităţi mondiale", a urmat "Colecţionarul"(prima parte), de scriitorul Florin Grigoriu, iar pe ultima pagină, apariţii editoriale şi, de la tradiţii la...hobby!