Premiul se plimba la Focsani

O plimbare frumoasa face acest,Simbol al prieteniei.Iata-l ! In capitala Vrancei, unde,Hora Unirii chema populatia la ... Milcov.Ce frumoase vremuri ! Dar de ce sa nu ni le facem,noi si astazi.Am zis noi ? Da !Da ! Noi ca altii cine ? Politicienii !!! Ar cam trebui dar sa-i lasam sa vedem ce ne mai spun.
Revenind in capitala Vrancei, la doamna Elena Marin Alexe, ca de domnia sa este vorba. O persoana inteligenta si educata,, mi-aduc aminte de, Plutarh privind insusirea omului educat si intelept, acesta nu se schimba, doar sub devenirea lucrurilor ce par prospere.El isi pastreaza cu demnitate tinuta unui suflet stapanit.Am remarcat lucrul acesta,il pastrez si-l voi pastra,in amintire.Si daca doriti si domnia sa,uneori simplu si direct, mi-a spus :Sa nu abandonez blogosfera.Desi mi-a fost si nu s-a terminat greul,tinand cont ca-n blogosfera, totu-i prin reciprocitate, nu puteam refuza lucrul acesta.Gandindu-ma, mai mereu,chiar si-n vremea demersului despre care v-am vorbit, ca aceste minunate persoane, merita ... pretuire !
In blogul domniei sale :"Hai la plimbare"se gasesc, minunate ... limite umane,unde cu modestie se impleteste o adevarata vrednicie. Ceva ca un fel de pace intre oameni si-o chibzuinta inspre cei mari ... alesii !Multe remarci se pot aduce, unele atat de surprinzatoare {ex.transmiterea celor 2 premii}intr-o vreme cand multi din blogosfera, m-au abandonat.Poate au facut bine ca,asa se cern lucrurile si oamenii,ramanand intr-un anume timp,doar cei ce stiu, pot si doresc.De aceea consider ca acest : Simbol al prieteniei, este cu atat mai important, cu cat remarcatii fac parte dintre cei care ... vremea si vremurile i- au cernut, sortand, ca-ntr-un final, sa se bucure,Merituosii.Doresc asezarea acestui simbol,in blogul dv.si pentru a veghea si-a suplini lipsa vizitei mele dar si pentru a va bucura de pretuirea unui om, care vreme de peste 3 decenii s-a luptat cu aducerea in zona a unui,Reper - moral, luptand,chiar si cu morile de vant, a inceput sa fie auzit.
Din acest moment puteti ridica, oricand doriti, premiul.
{Simbolul prieteniei, mai are de strabatut o ... cale !}
Pe Salut prieten{i}e, despre-o ... Antologie!

Premiul a ajuns la Nurnberg

Simbolul prieteniei merge, ajungand in Germania, la o mai veche cunostinta din blogosfera.Un participant si la "Concursul Comentariilor", obtinand un loc fruntas. Jacktels Kochbuch, a plecat din Romania in vremea dictaturii.Luand in calcul, asa cum spunea,Nicolaie Balcescu, precum, niciodata si nici intr-un loc, libertatea nu s-a putut intemeia prin calcarea dreptatii si prin carmuirea groazei.Cum libertatea nu se tine si nu se intemeiaza, prin tiranie.Alegerea de-a pleca intr-o tara civilizata, a fost o reusita. Remarca, daca doriti, fiind lesne de observat, tinand cont de modul cum judeca lucrurile, fiind atras de: progres, civilizatie ... de profunzimea lucrurilor curate. Pe blogul domniei sale"Jacktels Kochbuch", putem ... savura, minunatii din arta culinara, prezentate cu multa maiestrie.Toate acestea, oferite ... familiei, demonstrand a fi un familist convins, nota bene, si acest fapt, facand parte din civilizatie. O alta remarca, ma duce cu gandul la,J.Jaures care spunea ca, exista un lucru mai nobil decat a avea puterea, acela de ai face si pe altii sa se lupte pentru lucruri utile, necesare, chiar pentru binele tarii. Am inteles de la domnia sa ca, desi ,unii oameni de la noi s-a purtat oribil, cand era aici, nu-i suparat pe Romania.
O intersectie in care,iata! Desi unii dintre noi eram subnutriti spiritual, domnia sa a trecut, peste societatea fragmentata penibil de ... egoisme agresive!
Astazi cand si la noi s-au schimbat multe iar domnia sa traieste intr-o lume a faptelor, luand parte la o spiritualitate, pe o inalta treapta a libertatii, noi, de aici din Romania, ii dorim sa nu ne uite si odata cu aceasta dorinta, urmeaza ... Ca acest simbol al prieteniei, pe care-l daruiesc, din toata inima, sa va vegheze, blogul dv., si nu uitati ! Cineva din Romania va apreciaza.
In orice moment, pe care-l doriti, va puteti ridica premiul.
{Simbolul prieteniei isi v-a continua drumul}

Un premiu la, Mintiu Gherlii

Simbolul prieteniei, a pornit la drum, luand calea Ardealului, va poposi pe langa Cluj la, Mariana Mester. O competitoare si de la : Concursul Comentariilor, premianta locului II.
Una din remarcile de seama, onoranta de altfel, desi facem parte din generatii diferite, literatura si dragostea de semeni, ne-a intersectat.Plina de talent, M.Mary,m-a surprins placut, nu numai ca cititoare si credincioasa,ci ca si comentator.Comentariile domniei sale, demonstrand deseori un caracter si-o evolutie deosebita in sensul pozitiv ... ca si cele doua carti primite la concursul amintit,care au fost citite si nu numai.Mai cred, precum premianta ca, asa cum spunea,J.Bentham, mijlocul de a-ti face viata ta placuta este si acela de-a o face si pe-a altora placuta.
Vorbind despre blogul domniei sale "Splendoarea iubirii", asa cum spunea,H.de Balzac, vorbind de iubire, aceasta inseamna, a inceta sa traiesti doar pentru tine.Ci a te cufunda in infinit cu sentimentele privind: speranta, bucuria,durerea ... placerea, care sa nu depinda doar de-o singura persoana. Iar mesajul ... intemeerii sentimentelor calde generand egalitate ... sufletelor! A iubi, cum spunea si V.Hugo inseamna, a avea lumina-n ochi si a auzi o muzica divina.
Toate acestea, mai nascand o intersectie cu ... simbolul cel ofer, in el regasindu-se acele sentimente, redate intr-o altfel de forma, pe o perioada de peste 3 decenii.
Altfel spus, revenind la premianta si la simbol, cred ca locul acestuia este pe minunatul blog al domniei sale, cu scopul de-a certifica si a veghea, moralitatea acestuia, cat si a inlocui absenta, aceluia cuprins de mrejele unor ocupatii, ce inghit multa vreme.
Cu prietenie si pretuire, dati-mi voie sa va felicit, pe dv. si familia dv.
Incepand cu acest moment, puteti oricand doriti sa va ridicati premiul.
{Drumul simbolului prieteniei ... va urma!}

Moral{u}itate !!! Salut prieten{i}e

Mi-a placut!Si-mi place sa cred ca,G. Boccaccio a avut dreptate indemnandu-ne sa urmarim INTELEPCIUNEA si sa ne apropiem de VIRTUTI, prin a cinsti, persoanele demne.Sau a pastra prieteniile, cu cea mai mare,CREDINTA. Aceasta nu-i totul, fiind nevoie sa cerem sfaturi de la cei prevazatori,la fel cum este necesar de-a fi binevoitori cu cei mici.Nu in cele din urma, trebuie gasite, onorurile, laudele,faima ... gloria! Daca v-a placut! In postfatarile urmatoare, voi da glas,premiind cateva persoane din blogosfera. Acelea care au sustinut, sincer si cu talent ,{neoprindu-se} demersurile ce-au vizat: Promovarea valorilor si-a reperelor - morale.
Ofer acest simbol al,Neuitatelor amintiri, reprezentand inglobarea unui demers, de peste 3 decenii.
Inceputul acesta, pentru multi amici, a echivalat cu o lupta, impotriva morilor de vant. Asa fiind, cu munca si multa rabdare,DEMERSUL a ajuns la suficiente ECOURI, chiar cand, nu totul s-a sfarsit.
{In curand si ... rand pe rand, vor incepe nominalizarile}

PROTEST II

... Doamne ce ganduri murdare are viata, iar noi ... ce facem?De ce nu le cutatam? Asa, ca un cetatean care si-a platit mereu datoriile, inalt chemari impotriva suferintelor, pentru mila unei fiinte fata de ceailalta.
Nu ma intrebati :
- De ce-i amara? De ce-i amara uneori viata?
Sunt intrebari de-a floarea -soarelui. Inca si inca se vor inmulti, ca-n smocuri, maracinii ... Intr-o tara cu de toate, nici cerul si nici pamantul, nu ne iarta. Si pasarile s-au imbolnavit de atata ... otrava! Si doar pentru ca nu cei curati introduc busuiocul in caldaruse.
Privesc fix, pe nesaturate, la lesiatice nadejdi. M-as cufunda intr-o adanca visare ca, trezindu-ne, rand pe rand sa simtim o altfel de libertate. Ca o arcada a ... armoniei ...
{Pe: Salut prieten{i}e sigiliul ... Blog show!!!}

Protest I

Vezi caciula aceasta, ce crezi, e a mea? Ma cunosc cu toti salcamii de cand port in gusa oful: ce se intampla-n tara mea nu-i de bine,viata-i care pe care, e un adevar ca painea.
Gradinile noastre plang dupa ramurile rupte de infulecatori. Si noi caram vreascurile, fiindca nu-i poate da nimeni afara din pantaloni! In oglinzi doar portrete inlacrimate. Oricat ne-am preface, nu putem ignora clocotul ca e rascoala in suflet. Dar cine-si mai permite sa se sacrifice pentru a face fericit pe cineva? Fagaduiala se dezvolta-ntruna. Singura sansa de-a supravietui ramane protestul. Si. ah ce trece vremea! In zadar traim zile portocalii sau trandafirii, cand ai sufletul necuprins de vre-o bucurie, ratacesti degeaba sub soare.
{va urma}

Un vis din drumurile pe care le-am visat

Ce mult imi doream sa-i mangai sanii din cupele acelea transparente. Ascultand-o, ma multumeam doar sa-i privesc bluza. Da! Bluza de culoare neagra. Cand te uitai mai bine, n-aveai ce sa nu vezi.
Intr-un tarziu observase si Cerasela, la ce mi se scurgeau ochii. Atunci si-a dat picior peste picior. Nu i se mai vedea nici fusta. Pe dedesupt n-avea cine s-o vada! Ce sa vezi printre scaune? Eram aproape dar nu puteam privi, decat de sus in jos. Asa nu insemna mare lucru.
Cerasela vorbea cu-n volum marit, parca vroia sa auda si altii.
Cu totii patru, adunand si cainele, au pornit-o spre centrul satului, unde era Cooperativa, la casa lui Stefan Pomicultorul. Dedesuptul casei era o hruba adanca.Deasupra avea o sala si un salon. Sala era zabrelita cu zabrele cioplite si finisate iar de jur-imprejur scanduri frumos mestesugite. Acoperisul era din tabla neagra.
Pe sala spatioasa erau adunati, Securistii raionali. Iar in jurul lor forfoteau militienii. Se adunasera tot norodul satului. In sala, pe langa cei amintiti erau si cei ce urmau sa fie interogati. Au ajuns si holdaii cu cainele si cu Sanduchin. I-au dus tot pe sala.Pe drum, praslea lui Sanduchin, de 12 ani, venea cu vitele de la pascut.A auzit si nu-i venea sa creada de napasta multora si-a tatalui sau. S-a apropiat intr-un hohot de plans. Mergea hotarat sa ajunga pe sala. Vroia sa stea langa tatal sau, sa vada ce se intampla. Dar 2 militieni l-a oprit. Seful de post, un burtalau, a ridicat mana sa-l loveasca. Racnea cat il tinea organele:
- Taci ma, ca te omor!
N-a apucat Burtalau sa-l loveasca din cauza lui Sanduchin. Acesta s-a intrepus intre ei.
Ah! Copilul de atunci!?! Cei umpluse gura Ceraselei, ultimul cuvant! S-a oprit putin, dupa care a reanceput.
- Doamne! Doamne! Copilul de atunci este, omul de astazi. Este cel ce l-as vrea. Este cel ce l-as dori! Este un vis din drumurile ce le-am visat.
Gustul amar, amar dupa patru decenii, fata de holdai si batausii de la raionala. Despre frica lumii de atunci ...Au anchetat si batut, jumatate din sat, fara ca printre ei sa fie hotul. Pe hot nu l-au adus nici la reconstituire. S-au antrenat Securistii, confundand nevinovatii cu, sacii de box.
Unii sateni scapati, se consolau spunand:
- Si plopii sunt curati si inalti. Da-i spurca ciorile.


{Fragment din "Poemul celor sapte", carte in curs de aparitie}