Istorii buzoiene - ,,Avântul'' de Buzău

Continuând ciclul - Istorii buzoiene, de data aceasta oprindu-mă la relatările (dintr-o altă Orânduire) lui Pamfil Georgian, care ne  aminteşte de revista ,,Avântul''. Revistă născută la 1 februarie 1906, având ca fondator pe Ion Apostolescu, cel care, alături de colaboratori, şi-a propus să promoveze :
Compuneri originale
Probleme ştiinţifice
Îmbrăţişarea frumosului.
Aşadar, o revistă pentru literatură, prin care I.Apostolescu alături de D.Murărescu, au cultivat o poezie ,,cu mult idilism, cu o metrică împrumutată de la O.Goga şi G.Coşbuc''.
Autorii amintiţi, nu s-au oprit doar la poezie, au prezentat în revistă şi proză. Semnatarul fiind o autoare, nimeni alta decât binecunoscuta Constanţa Marino-Moscu, viitoarea colaboratoare a revistei ,,Vieţii Româneşti''.
Reamintesc interesaţilor de istorie literară, buzoienilor şi nu numai că, revista a apărut între anii: 1906 - 1908; 1921 şi 1931.

Pentru a treia oară la ,,Personalităţi române şi faptele lor''

                                                              După ,,Palatul de cristal'' ori Iernut ( lângă Oarba de Muraş), a venit  rândul Bucureştiului, la Biblioteca Metropolitană ,,Mihail Sadoveanu'', unde, înainte cu o oră de 15:30, sosise-n sală, Mircea Gheborean, jurnalist din Tg. Mureş: Eugenia Bassa-Crâşmaru, artist plastic, poet; Şerban Petre, pictor şi semnatarul din Buzău,  preşedinta LSR Bucureşti Elisabeta Iosif, ca gazdă a evenimentului, a coordonat pregătirea săli ,,Mircea Eliade'', adăugându-i, mai  multe scaune şi aşa, la începerea evenimentului, sala devenind neâncăpătoare, s-au deschis                                                              larg uşile.   Într-o atmosferă de mare sărbătoare, juriul, format din gazda evenimentului, Directorul revistei ,,Cetatea lui Bucur'', de autorul celor 53 de Dicţionare ,,Personalităţi române şi faptele lor'', Preşedintele LSR Iaşi Constantin Toni Dârţu şi Prim-vicepreşedinte al ,,Societatea Scriitorilor Români'', au dat STARTUL acestei - Lansări a Dicţionarului cu numărul 53.

Ca părere personală şi nu numai, ceea ce face scriitorul Constantin Toni Dârţu, este o înălţare, o chemare a românilor, arătând că România nu-i doar cea prezentată de multe din ,,Tembelizoare'', ori cea prezentată la cea mai rămas din presă. În sensul că, România nu are doar aburitori, politicieni calici, ori aşa zise VIP-uri de un ban şi un ou...Ooo Doamne! Cât de uşor este să te dezbraci  într-o Bibliotecă, să fii dezgustător şi să spui-jos Eminescu! Iar tembeliziunile să te promoveze. Dar, nu-i la fel de uşor să: - Iubeşti Ţara, să descrii şi să iubeşti frumuseţile ei ori a locuitorilor preocupaţi nu numai să le fie lor şi doar apropiaţilor bine. Să promovezi pozitivul când tembeliziunile, aproape că-l ignoră.

Dragostea faţă de români şi România, a scriitorului Constantin Toni Dârţu, aşa cum a precizat şi Domnia Sa, este vie. Personajele sale, spre deosebire de romane, sunt reale, multe dintre acestea aflându-se în sală. Mulţi întreabă astăzi când, din păcate asistăm la degradarea morală, la degradarea economică, la promovarea pe scară largă a negativului - De unde luăm modele?
Iată! Dragii mei, un loc de unde se pot lua MODELE :
CITIŢI  DICŢIONARELE lui Constantin Toni Dârţu.                                                            

La aniversare - Câteva din demersurile în promovarea eroului-monah Iorgu Cosma

Ilustrate dela monumentul Eroului-monah Iorgu Cosma

Octombrie 14 al anului 2012, pentru multimedaliatul erou-monah buzoian, a însemnat 100 de ani de când directorul ziarului ,,Universul'' Luigi Cazavillan i-a ridicat falnicul monument de la Cernica.
Vorbind de demers, după o lungă perioadă de cercetări, fie la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fie la Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, fie ale Judeţului Buzău, (unde din păcate, doar prin scrierile cărturarului Gabriel Cocora, am găsit câte ceva), m-a impresionat atât de mult modestia, caracterul, credinţa şi dragostea de Neam, Ţară şi Lege a acestui buzoian, precum şi legenda aflată în copilărie, încât am hotărât ca prin modestele mele posibilităţi să pot aduce în faţa lumii câte ceva din marea sa dragoste faţă de România şi semenii săi. Reamintind că-i vorba de un mare om care a primit puţine şi a făcut foarte multe pentru naţia română.
 Pentru doritori ori pentru, de ce nu? curioşi, voi enumera câteva demersuri, mulţumindu-i ... slavă Domnului! pentru acestea:
- Erou naţional şi monah...uitat! / Opinia februarie 2007
- Vipereşti comuna despicată
- Scrisoarea deschisă, adresată tuturor acelora care... , dir. executiv al Dir. de Cultură Culte...Ionel Stănuţă
- Apel pentru ridicarea unui monument la Ruşavăţu / Viaţa Buzăului din 13 martie 2009
- Eroi Ignoraţi / Şansa Buzoiană din 16 martie 2009 de Iulian Gavriluţă
- Cartea - Uscând o lacrimă (carte pentru monument), dedicată în întregime acestui erou.
- Două ediţii cu premii dedicate eroului-monah
Acestea ar fi doar câteva din propiile-mi demersuri pentru ca în modestia mea să pot slăvi acest erou Iorgu Cosma, cu numele de monah, Gherasim, aflat astăzi pe aleea principală din Cimitirul de la Cernica.

Un mare Domn şi un mare Cărturar

Piesă ,,În amintirea ridicării statuilor lor în Iaşi''

Sperând, dragi mei, că scrierile acestea nu seamănă a nimicuri, şi-atunci, făcând cu toţii cei mulţi un minim efort în a ne pune mintea în funcţiune, putem deveni din nimic ceva, aducând la viaţă un obiect prăfuit care, după o vreme să ne încarce de bucurii şi chiar să fim invidiaţi până la limita suportabilului că, agonisind lucruri mărunte, aşa, precum a da viaţă lucrurilor moarte, mai ales acelea care simbolizează - Amintiri din istoria noastră naţională şi nu numai.

 Privind cu atenţie imaginea, putem remarca pe: Alexandru Ioan Cuza   şi 

Mihail Kogălniceanu ,,În amintirea ridicării statui lor'', din Iaşi .

Parafrazându-l pe Nichita Stănescu, nu doar poet ci, şi un colecţionar, prin colecţiile sale fiind chiar şi această piesă zicea: 

- Voi! Nu aţi fost cântăreţi. Voi, aţi fost însăşi cântecul.                                                                                                                                                      

,,Lumină'' de Buzău (din ciclul - Amintiri buzoiene)

Revista ,,Lumină'', apare în oraşul covrigarilor , ca săptămânal de politică, artă, literatură, umor, ştiinţă şi sport. Apariţia acestei reviste între anii 1911 - 1912, porneşte cu articole de forma foiletoanelor, prezentând, dealtfel ca şi cei de astăzi, lupta dintre partidele politice. Dintre gazetarii care semnau articole în această revistă, Ticu Ştefănescu, în calitate de nuvelist, Alecu - era poetul...Din cuprinsul revistei, putem semnala multiple Sfaturi, precum:
- Vopsirea părului
- Alungarea insectelor din coliviile păsărilor
Diferite reclame:
,,Dacă avem restaurante
de elită la Buzău
este Nicu Dumitrescu...
vinuri are asortate
calităţi tot fel de fel
tot la sticle înfundate
de la Gogu Iliescu
ce se bate toţi pe el''.
Înfiinţată la 1 decembrie 2011, după 9 numere, revista ,,Lumină'', se desfiinţează odată cu ultimul număr din 12 februarie 1912.

Amintiri buzoiene - ,,Crocodilul de Buzău''

Acum 124 de ani, pe 18 octombrie 1988, la Buzău se publica al 2 -lea număr al ziarului local ,,Crocodilul''. Ziar de atitudine care înfiera moravurile înrădăcinate din acea vreme, relatate mai târziu şi-n ,,Viaţa Buzăului''.
O remarcă specială însemnând, ,,virulenţa demagogică'' a politicienilor în campaniile electorale, care sunau, cam aşa:
- Am să ridic Buzăul la primul oraş din lume
- Am să-i fac pe toţi bogaţi.
Criticând,  fie abuzurile poliţiei locale, fie neregulile din spital ori a abuzurilor arendaşului Nae Antonescu.
Încă de atunci, umorul ocupa un spaţiu demn de luat în seamă.
 Iată! Una din secvenţele de atunci, referitoare la o campanie electorală:
- Zilele acestea se împarte pământ la agricultorii din oraş dar, numai până după alegeri îl vor putea stăpâni.

Clipe de toamnă la mare altitudine - Penteleu

- Mi s-a împlinit un vis, spune  Armand Oprescu, o respectabilă cunoştinţă dintr-o vară, pe când am colindat împreună, Rm. Sărat şi comunele din jurul şi-nprejurul acestui oraş.Din când în când, cu aparatul de filmat se mai oprea la câte un edificiu dintr-o perioadă mai îndepărtată. Am înţeles  încă de atunci că ceva ne leagă. Eu născut la munte şi stabilit la Buzău, Armand din Buzău şi stabilit într-un oraş de munte din acest judeţ şi mai mult decât atât, un iubitor de cultură şi bineânţeles de călătorii.
Surpriza visului împlinit a lui Armand, de săptămâna trecută, înseamnă escaladarea minunatului munte Penteleu. În câte călătorii am fost anul acesta: De la Buzău la Tg.Mureş, Iernut, Războieni. De la Buzău la Bucureşti, la Focşani...Braşov, parcă nimic nu m-a răscolit atât de mult ca excursia prietenului Armand, doar el cu el, pe muntele Penteleu.Dragostea despre acest munte am dobândit-o doar din scrierile lui Al. Odobescu şi D.C.Aricescu, acum, mai mare fiind, nu m-am putut abţine fără să întreb:
- Dragostea de munte ai dobândit-o în virtutea profesiei de inginer silvic ori a frumuseţilor judeţului?
Armand: Întoarcerea la natură nu o datorez meseriei mele, m-a fascinat magnetismul, aerul pădurii şi senzaţia că numai eu am privilegiul de a trăi şi a respira aceste clipe.
- Care ar fi conjuctura hotărârii?
Armand: Mă credeţi sau nu, mi-am dorit un parcurs de purificare, iniţiatic chiar - ţinând cont că în această perioadă a anului, Penteleul e mai puţin frecventat de neaveniţi!
- Câţi kilometrii ai parcurs în singurătate?
Armand: Trei ore. Două ore prin pădure şi-o oră pe gol alpin.
- Dacă poţi să spui din gânduri, care te călăuzeau înspre punctul final?
Armand: Am avut posibilitatea să urc într-o maşină dar, mi-am dorit să rămân singur cu gândurile mele, cu bucuriile şi supărările pe care le trăiesc, nădăjduind a fi trecătoare.
- Care au fost energiile încărcate de visul împlinit?
Armand: Singur, doar cu gândurile, mi-am pus întrebări referitoare la drumurile următoare, analizând dacă se mai merită să mă întorc la meseria de bază, după câte mi s-au înscenat. Da! Pentru foştii mei directori eu, am fost un trofeu ,,caterisirea'' mea a fost un prilej de bucurie pentru colegii mei mai invidioşi dar, ştiu că timpul lucrează în favoarea mea şi, voi fi iarăşi...Mai departe, doresc să promovez câte ceva din misterele Buzăului.