Toamna, despre-o vară

Cine n-a auzit despre, Prietenia moralităţii, vorbind de bine sau altfel, precum gradul de civilizaţie al fiecăruia...În cele ce urmează, voi aşterne câteva nume, reprezentând continuitatea de pe, Salut Prieten(i)e, numită : Amintiri din ...Reţele literare.De data aceasta din - vara anului 2010 (Reţeaua literară)
6 iunie - Poetul Cezar Vizniuck,Botoşani spunea :
- ''... O să mă uit pe blogurile dv. şi după ce voi alege textele vă anunţ.Încă odată mulţumiri. Cu respect'', semnează Cezar.
Tot în aceeaşi zi sunt anunţat că :
- ''Am ales următoarele texte'':
Fiori de bucurie
Cum m-am convins de răceala mai marilor locali.
Despre prietenie.
10 iunie - Poeta Maria Martinescu-Sadovan, Timişoara, membră a L.S.R. Filiala Banat, spunea :
- ''Prietenia adevărată
E ca floarea,delicată
Cultiv-o şi-o îngrijeşte
Un prieten nu te părăseşte''.
Semnează, Maria Martinescu-Sadovan.
3 iulie - Promotor cultural Otilia Radu Călugăr, Melbourne - Australia
- ''Onorată de prietenie''. Semnează Otilia Radu, Melbourne.
3 iulie - Scriitoarea Maria M.Cassian, Botoşani spunea :
- ''Vă mulţumesc pentru invitaţie, cu aleasă prietenie''
11 iulie - Poeta Elisabeta Brănoiu, Ploieşti spunea :
- .''Mulţumesc pentru prietenie.Doamne ajută !
13 iulie - Scriitorul Filip Tănase, Bucureşti spunea :
- ''Urarea dv. s-a împlinit
De 10 minute
ploile au venit, plouă la verticală şi cu ceva soare...să vedem bucuriile când îşi vor face apariţia. Să ne amintim de :
Plouă,plouă,plouă
Plouă placid
Dacă continuă
Mă sinucid !
În particular, nu cred că e cazul, din cauza unei ploi de vară. Să ne auzim cu bine''.
Cu câteva ore mai târziu, primind un răspuns, Filip Tănase spunea :
- ''Mulţumesc pentru urări, sunteţi un băiat stilat. Supărările iubirii sunt ca ploile cu soare/repezi dar cu cât mai repezi, cu atât mai trecătoare.Mă refer la capitolul ploaie. Bucuriile le mai facem şi singuri, cum putem şi când putem şi cum puteţi.Când daţi cu pixul în muze, să ştiţi că cineva vă urmăreşte cu atenţie maximă. Vă doresc mânumai bine.
Don Filipe, fericit în astă clipă de cuvintele frumoase/ce alungă din angoase''.
21 iulie - Robotin Ionel, St.Maixent l'Ecolle Franţa spunea :
- ''M-aş bucura să am ocazia de a citi ceea ce scrieţi, dar fiind atât de departe ...nu ştiu cum să ajung la această...''
22 iulie - Scriitoare Virginia Paraschiv, Baia Mare spunea :
- ''Am solicitat domnului Vlaşin acces la site-ul dv.şi am beneficiat de bunăvoinţa domniei sale.Ca''internaut''eu lucrez la ''Cititor de proză'' şi la revista''Faleze de piatră''.Dar cunosc şi respect şi Reţeaua Literară. Sper într-o colaborare fericită. Vă mulţumesc oricum pentru semnalul prietenesc. O seară bună, vă doresc''.
22 iulie - Psiholog Sorin Niculescu,Braşov spunea :
- ''Mulţumesc pentru frumoasa primire şi vă asigur că subscriu în totalitate la principiile morale enunţate pe acest grup, Moralitate !Salut prieten(i)e.Numai bucurii''semnează,Sorin.
6 august - Poet Dobrin Mariana, Piteşti spunea :
- ''Urările pe care mi le-ai transmis s-au adeverit...Îţi mulţumesc pentru comentariu şi-ţi întorc urările înmiit''.
9 august - Scriitor Constantin Pădureanu, Craiova spunea :
- ''Stimate domnule Negoiţă
...m-a mişcat gestul domniei voastre. Vă mulţumesc pentru atenţie...am primit ce mi-aţi trimis. M-am bucurat şi le-am răsfoit. Sunt lucruri foarte interesante acolo şi mi-au plăcut ... voi răspunde cu acelaşi gest plăcut pe care mi l-aţi făcut...Cu deosebită consideraţie''semnează Constantin Pădureanu.
Acestea-s câteva din amintirile dintr-o vară(2010), urmează...toamna...

Raftul gândurilor minunate

Atunci ! Mulţi au râs şi mă întreb, tot atâţia au rămas cei ce vor râde astăzi la o nouă afirmaţie, de data aceasta, nu din America rostită că : Pentru unii, ca şi mine, nu banii sunt cei mai de preţ. Există şi alte bucurii mult mai mari. Iată ! Dragii mei, astăzi o fac eu publică, mâine poate altcineva.
Să mă ţin de cuvânt, aşa cum am afirmat, Distinsului, doctor în filologie din anul 1983, scriitor Florin Contrea - membru al U.S.R., Filiala Sibiu, scriitor de literatură fantastică,psihologică şi critic literar, adept al ''Turnului de fildeş ideal al poeţilor'', că voi ţine cât pot de viu, comentariul făcut de Domnia sa textului meu '' Din glasul trecutului'', inclus în viitoarea mea carte - Pasiuni din...amintiri ! -
Aşadar ! Am aşezat în raftul gândurilor minunate, comentariul,publicat în''Cititor de proză'' :
''Un text deosebit de interesant
în care eu, văd îmbinându-se farmecul povestirii istorice sau-an-istorice ?-cu o meditaţie profundă privind : arta construirii bisericilor din vechime, sensul ascuns al gândirii celor de atunci, farmecul unei naturi încă mirifice şi...multe,multe altele pe care nu mă simt în stare a le enumera.
Mi-ar fi plăcut să fiu şi eu la discuţie în calitate de personaj secundar (dacă mi s-ar permite).Dar,aşa, mă mulţumesc a-mi declara admiraţia respectuoasă''.
Florin Contrea

Blocat fără să înţeleg, de ce ?

... şi aşa, uneori lumina memoriei ne ajută să găsim drumul pe mai departe că, de ceva vreme, navigând chiar şi-n blogurile personale, să nu mai vorbesc de ce mi se întâmplă pe-o reţea respectabilă, un blocaj pare să-mi spună :
- Stai la barieră.
Normal. E dreptul stăpânirii dar şi obligaţia acesteia, că oameni suntem, să spună şi, de ce ?
De ce ?Pentru ce ? Fără ce ? Rămân blocat.

Multe s-au pierdut, puţine au (re)ânviat

Oare, unde am mai auzit că ? Dacă mai crede cineva în judecata acelora îndepărtaţi de adevăr sub presiuni de forţe superioare, ce mai poate însemna decât lovirea în moralul naţiunii şi-a respectivilor , când în fruntea unei populaţii se aşează oameni îmbrăcaţi în straie şi viziuni sumare, fără a cunoaşte locul scenei, culisele şi actorii, la ce bun să te mai aştepţi ?
La ce bun vorbele acestea, par să zică pătrunşii de propiile virtuţi ... vorbe. Vorbe or fi dar istoria nu te lasă că,pentru un drum plin cu reuşite, trebuie să ştim şi să aflăm, cu ce am avut bun şi avem trebuie să mergem către viitor.Dar ce ne facem cu ce a pierdut actorii ? Luând-o cu începutul, doar într-o comună,prin anul 1920, la Valea Frasinului se înfiinţase o Carieră de nisip, pietriş şi pământ pentru cărămizi iar lângă gara Vipereşti, o Fabrică de măcinat bolovani, pentru calcar filer şi ipsos, aceasta funcţiona şi prin anii 1962 - 1963, aparţinând de Flacăra Buzău.
În anul 1938, luna noiembrie, la Vipereşti s-a înfiinţat o, Fabrică de culori naturale, numită Victoria.
În anul 1943, tot pe aici s-a înfiinţat şi Banca Tronăreanca.
Nu mai departe, prin 1992, economia locală cuprindea 33 societăţi comerciale. Dintre sursele naturale ale comunei, se poate vorbi de : zăcămunte de calcar, gips,sare, nisipuri cuarţoase, de păduri.
Pierderile nu s-au oprit, au continuat iar cei ce puteau să le oprească s-au ocupat de straiele lor. Este adevărat că, peste noi au venit mari cutremure, prin 1940, prin 1977 şi altele mai apropiate dar cauzele nu-s doar acestea. Dacă palatul s-a dus, unde-s budanele (dubele) construite prin concepţia germană ? S-au dus unde s-au dus şi bibliotecile şi cărţile din ele,multe dăruite de marele Nicolae Iorga, unde s-au dus şi uriaşii plopi după marginea şoselelor, ar întreba unii.
- Fraţilor ! Aţi uitat atât de uşor sistemul în care am trăit, ar răspunde alţii, poate nu străini de cele pierdute.
Un lucru nu trebuie uitat că, cei mai năpăstuiţi de fostul sistem au mers mai departe, au muncit, au învăţat şi studiind au înjghebat într-un mod onest şi civilizat, rezultatul muncii lor deşi obstrucţionaţi de multe ori de falşii anticomunişti când dintre slugarnicii de atunci, strigă astăzi ... anti, făcând să dispară multe îndeletniciri care odată aduceau faimă locuitorilor. Cine îşi mai aminteşte că''Gogonul din Ruşavăţu'' era cel mai calitativ produs din judeţul Buzău ? Cândva dogarii şi rotarii aduceau faimă locurilor iar copăierii, lingurarii, fântânarii şi butnarii erau bine cunoscuţi.
Trecând la o altă pierdre, ce se mai ştie astăzi de faimosul târg de altădată din 15 august de la Ruşavăţu ? Dar de faimosul, drum istoric din vremea Doamnei Neaga ?
Astăzi, în drumul democraţiei noastre, cine ne poate opri curajul ? Curajul şi bunele intenţii de-a (re)îmvia tot ce-a fost util, faimos, care să exprime faptul că mulţi n-au stat să aştepte doar ...para mălăiaţă !
Uneori, cu ori fără voia noastră,norocul vine de la Dumnezeu, aşa precum ariile protejate că, potrivit legii 5 / 2000, cele 15 rezervaţii naturale din judeţul Buzău, Vulcanii Noroioşi de la Berca, Platoul Meledic,Dealul cu Lilieci Cernăteşti, Focul viu Lopătari, Chihlimbarul de la Colţi, Pădurea Crivinei, Pădurea Brădeanu, Pădurea cu Tisă,Piatra Albă''La Grunj'', Lacurile Bisoca, Balta Albă, Balta Amara, li se adaugă şi ariile protejate din fosta comună Ruşavăţu, azi comuna Vipereşti, precum : Sarea lui Buzău, de la graniţa cu Bădila şi Blocurile de calcar, de lângă stânca uriaşă de la Păliciu, de lângă halta C.F.R. Ruşavăţu.

Gânduri ... gânduri

Mi-e dor de petala trandafirie
a mărului
scăldat în prier

Mi-e dor de genele de înger
ce sorb din cuvinte
esenţa
modelându-le în bijuterii literare

Mi-e dor de bucuria ploilor
din lacrima curcubeului

Mi-e frică de umbra strigătului
dincolo de poteca
zilei de ieri.

Ediţia a II a s-a sfârşit

Odată ce juriul a stabilit laureaţii:
Vasile Anton - Iaşi locul - I -
Viorica Hagianu M.călăraşi - II -
Elisabeta Chifu Rm. Sărat - III-
Mioara Zaharia Rm. Sărat menţiune.
S-a tras cortina celei de-a II a ediţie a Concursului cu premii Iorgu Cosma.
Premiile se vor trimite prin poştă şi vor sosi la laureaţi la sfârşitul săptămânii viitoare.
Mulţumesc participanţilor, laureaţilor şi Juriului
Iniţiator,
dumitru k negoiţă membru L.S.R.

Într-o Mare... zi !

Liniştea de pe Aleea Merişorilor s-a oprit odată cu trecerea în grupuri organizate cete de elevi pe şoseaua ce leagă Buzăul de Campusul de la Bisoca, Meledic, Focul viu de la Lopătari ori recentul Spital Vintilă - Vodă,desfiinţat prin grija Guvernului de azi. Păşesc ca-n zi de sărbătoare pe Aleea Merişorilor la 18 Km. de Buzău,uitându-mă la voioşii elevi îndreptându-se înspre Crucea lui Parlat (Monument istoric din satul Zărneştii de Slănic din comuna lui Ion Băieşu). Atmosfera devine din ce în ce mai atrăgătoare odată ce soarele trimite câteva raze printre norii negrii ce vesteau o nouă furtună,făcându-i pe aceştia să se răspândească şi transormând momentul într-o zi ferice de Înălţare, atât a Mântuitorului nostru Iisus cât şi-a eroilor neamului, aşa cum a fost şi Multimedaliatul erou şi monah buzoian ce vreme de mai bine de 100 de ani zace singuratic, e adevărat, pe un falnic monument de la Mănăstirea Cernica.
Da ! Astăzi este sărbătoare şi pentru Eroii Neamului Român şi pentru Multimedaliatul erou şi monah buzoian Iorgu Cosma chiar şi fără sprijinul autorităţilor locale, incapabile să-şi respecte toate valorile - O mică reparaţie MORALĂ -s-a făcut, odată cu încheerea, Ediţiei a II a a Concursului cu premii.
Rămânând aici, un Ecou pe măsura faptelor, a fost dat de ieşeanul Vasile Anton prin lucrarea ''Elegie pentru monahul erou Iorgu Cosma''. Din Călăraşi, Marica Hagianu Viorica prin lucrarea ''Pe urmele lui Iorgu Cosma''spune că*s-a scuturat de praful prezentului''păşind într-o lume a eroilor neamului... Şi ... din Rm.Sărat, printr-un poem în proză ''Eroul Român'' Ecaterina Chifu spune că ...''Luceafărul dimineţii ascultă căntarea înălţătoare şi se aprinde mai tare în înaltul cer'' iar Mioara Zaharia din acelaşi oraş, prin cele două poezii ale domniei sale ''Eroul Iorgu Cosma, eroul Gherasim'' şi ''Jertfa eroului uitat'', aşează în lumină o parte din povestea acestui Erou Naţional.
Da ! Astăzi este sărbătoare. Este o zi Mare.