Din numismatica Moldovei

În timpul domniei lui Iacob Heroclide (Despot Vodă 1561 - 1563), dorind în grabă bani pentru mercenarii săi, acest Despot Vodă, a dat ordin să se bată monedă. Aşa cum se afirmă şi-n "Viaţa Buzăului" din 26 septembrie 1970, "Pentru prima oară în istoria Moldovei, se bat monede de mare valoare", numiţi - Ducaţi de aur, taleri de argint şi acţi(1 act =0,25 taleri).Monedele fiind bătute de transilvăneanul Wolfgang Lupu Sasu. Toate acestea, deposedând Mănăstirea Slatina de donaţiile lui Alexandru Lăpuşneanu.
 

Deşteptarea românilor

De câteva zile, de la pensionari la elevi, de la studenţi la salariaţi, nu mai vor să fie aburiţi, nu mai vor să fie umiliţi, nu mai pot tolera Guvernul şi pe cel din capul Statului.
Au ieşit în STRADĂ.
Au ieşit să le ceară socoteală, să plece.
Odată cu, Deşteptarea românilor - Alegeri anticipate. Atunci, cu siguranţă că, noi VOTANŢII, vom alege, OAMENI  NOI, români ADEVĂRAŢI : Morali, nu calici, nu mincinoşi, nu hoţi.
Poate că strada, va găsi şi-o
"A  TREIA  CALE",
va alege un lider ADEVĂRAT,
poate un nou SINDICAT.
Jos Guvernul !
Jos cel din capul Statului !
Alegeri anticipate
fără calici
fără primari corupţi
fără mincinoşi.

Doar, Luceafărul poeziei, să ne judece - povestire de ieri

Vreau să vorbesc la cald, să n-am, eu, nici o dreptate că, dreptatea s-a...dus ! Chemat de reprezentantul de seamă al Casei de Cultură "Alexandru Sahia" Buzău, la sărbătorirea naşterii poetului Naţional, Mihai Eminescu, n-am venit cu mâinile goale ci, am venit cu decupări din cele 1000 de ziare şi, mai recent 800, limitându-mă la anul 1964, când Gheorghiu Dej, vrem nu vrem, după rele şi belele, a avut o deschidere şi, profitând de această (în dictatură) oportunitate, ziarul "Scânteia" din, marţi 9 iunie 1964, a prezentat pe prima pagină (oare, azi se mai întâmplă ?)"Luceafărul poeziei româneşti"(spectacol consacrat comemorării lui Eminescu). O pagină specială, consacrată Marelui poet. Din acelaşi an, un alt ziar "Scânteia", cu "Arta versului eminescian", un facsimil al "Luceafărului", în redacţia finală, de Academician Al. Filipide, o ilustraţie la "Scrisoarea I). "Zilele Eminescu, pe marginea viziunii filozofice eminesciene", de Academician Mihai Ralea."Prezenţa poetului", de Valeriu Râpeanu, ilustraţie la "Făt-Frumos din lacrimă). Şi, să nu vă mai reţin, o plachetă Jubiliară : 1850 - 1889 - 1989.
La această întâlnire, dincolo de nemulţumirile unora, de aducerile mele (dintr-o măruntă colecţie), poeţii au recitat, mai Marii au premiat. Dar cum era şi va fi normal, Marele poet, a fost şi v-a rămâne - În vecii vecilor, " Luceafărul poeziei româneşti", iar noi, care mai dorim să-l preaslăvim, nu pentru a ne fi nouă bine ci,pentru - Arta sa : "Arta versului eminescian", pe care, până şi dictatorii, nu au avut ce face şi, au dat voie să-l PREAMĂREASCĂ. Asta-i. Am zis.

Comună împărţită ?

Odată cu Noul An şi,zvonurile că,în noua campanie nu va mai figura în alegeri,comunele fără vre-o performanţă.Care prin Edilii lor neperformanţi ce doar înfulecă tot ce aparţin românilor,se vor alipi altor comune.
Dacă mă gândesc la comuna Vipereşti,care din anul 1968,a lipit şi fosta comună Ruşavăţu,unde,mai ales după 1989,s-au ruinat,un palat,câteva conace,şcoli,Cămine Culturale,au desfiinţat bibliotecile...au defrişat la întâmplare pădurile,unde nămolul pluteşte la doi paşi de Balastieră... Este bine ce se aude că:Cele 4 sate,Muşcel,Ruşavăţu,Ursoaia şi Păliciul vor fi lipite comunei Pârscov.
Iar cele două de peste râul Buzău,Vipereşti şi Tronari, se vor lipi de comuna Cislău.
Cu vre-o câteva zile-n urmă,sosit pe aici,ca om plecat după aceste meleaguri,am aflat în discuţiile cu unii dintre locuitori din sate diferite,că se bucurau.
Unii locuitori din satele fostei comune Ruşavăţu,spuneau :
- Ce bine ar fi.Pârscovul ne-ar asfalta şi nouă şoseaua principală,ce duce înspre Mănăstirea Cârnu şi,de aici ne-am lega de comuna Pănătău şi Oraşul Pătârlagele.
Iar unii locuitori de peste apă din Vipereşti şi Tronari,ziceau :
- Bine ar fi că,nu vor mai decide primarul doar cei cu... mâna întinsă !
Aşadar,dă-le Doamne,măcar acum după 20 de ani mai Marilor Judeţeni,gânduri înspre normalitate. 

Chestiunea secolului ?

Oameni...Vota(n)ţi...Români din ţară şi din lumea-ntreagă,cu toţii ne întrebăm :
- De ce-n România (grădina Maicii Domnului,cum spune pr.prof.dr. scriitor Mihail Milea)nu este aşa cum ne-am dorii ?
Prin căutările de prin adâncuri,am avut bucuria,dragii mei !să aflu că,drumul înspre mai bine,poate fi căutat şi-n următoarea frază :
A şti să conduci este o ARTĂ !A şti să fi condus este o VIRTUTE !
Unde ?când ?cum ? şi cine ne-a demonstrat-o ?

Două reviste

Virtualul,noua tehnică a omenirii,aduce şi-o formă de manifestare pozitivă,o oportunitate acelora care n-au tupeul să se caţere.Desigur,nu mă aplec înspre cei ce se ascund sub un nume ori altul,plagiind ori uscând ce le apar în cale.
Pozitivul,aplecarea mea dintotdeauna,azi,înseamnă două reviste online "Cetatea lui Bucur",condusă de scriitoarea Elisabeta Iosif şi "Faleze de piatră",condusă de scriitorul Emanuel Pope.
Prima,redând în interior,semnalmente ale noilor apariţii,precum "Pasiuni din ...Amintiri !",redând din interiorul acesteia :Un mărunt colecţionar despre un mare umorist,Ion Caraion merita şi,Nu ucideţi bucuriile.
Despre cea de a doua,bucuros să descopăr propiul text"Democraţia şi palatul dărâmat",mulţumindu-i şi scriitorului Stănică Budeanu.
La mulţi ani ! Revistelor şi conducătorilor acestora.

Fundaţia Alexandru Şerbănescu

Eroul,căpitan - aviator Alexandru Şerbănescu, a fost un pilot de război născut în Coloneşti,judeţul Olt la 17 mai 1912. La 18 august 1944, făcând parte din grupurile 7 şi 9 vânătoare, a participat la 600 de lupte aeriene doborând nu mai puţin de 53 de avioane inamice.
La 18 august 1944, pe când apăra Ţara, cade în lupta cu avioanele americane în satul din fosta comună de atunci Ruşavăţu, azi comuna Vipereşti.
Miercuri,14 decembrie, la invitaţia scriitorului Florin Grigoriu, am participat la - Cercul Militar Naţional - în sala Ştefan cel Mare la adunarea ce-a consfinţit omagierea la sfârşit de an.
Lucrările adunării au fost conduse de,preşedinta colegiului director, jurist Eleonora Arbănaş, evocând o serie de teme, atât din misiunea eroului cât şi fapte privind activitatea Fundaţiei ce v-a urma-n anul următor, atunci când se v-a împlini 100 de ani de la naşterea,Eroului,căpitan-aviator. Au luat cuvântul o serie de membrii ai fundaţiei,abordând teme legate de aviaţia românească. Într-un final,a luat cuvântul şi fiica,generalului de paraşutişti,Grigore Baştan de la Buzău.
Ce pot să spun și voi spune mereu, mereu...Cine învață trecutul știe cum să iubească prezentul!